Franța se confruntă cu o criză istorică a puterii de cumpărare, fenomen marcat de scăderea salariilor reale ajustate la inflație. Începând cu anul 2019, veniturile reale ale populației au intrat într-o tendință de scădere, un eveniment rar pentru economia țării. Deși transferurile sociale și veniturile din active au compensat această evoluție pentru o perioadă, echilibrul a fost rupt în anii 2025 și 2026, generând un șoc brutal pentru gospodării.
Conform calculelor Institutului Francez pentru Economie, impactul financiar asupra familiilor este semnificativ. O familie formată din doi adulți și doi copii pierde, în termeni reali, aproximativ 1.200 de euro. Pentru un singur adult, pierderea este estimată la 600 de euro. Această situație este alimentată de faptul că, din 2019, prețurile au crescut cu 21,3%, în timp ce salariile s-au majorat cu doar 18,7%, generând un deficit de putere de cumpărare.
Imaginea macroeconomică a Franței este descrisă ca fiind întunecată, cu prognoze de creștere revizuite repetat în scădere. Guvernul a coborât estimarea pentru anul acesta la 0,5%, de la proiecția inițială de 1%. În paralel, institutul național de statistică INSEE a publicat o analiză și mai pesimistă, prognozând o creștere a PIB-ului de doar 0,4%. Această evoluție plasează economia franceză sub nivelul celorlalte economii majore din zona euro.
Pe lângă factorii externi, precum războiul din Orientul Mijlociu sau prețurile energiei, Franța suferă de slăbiciuni interne care afectează investițiile. Consumul stagnează, iar companiile reduc investițiile necesare pentru reconstrucția industriei, infrastructură sau apărare. Această scădere a capacității de investiție reprezintă un risc pentru viitorul productivității, deoarece țara trebuie să finanțeze modernizarea tehnologică și adaptarea la schimbările climatice într-un context de deficit public.
Situația este agravată de creșterea șomajului, care a trecut de pragul de 8% după ce la începutul anului 2023 era de 7,2%. Nicolas Doze, editorialist la TF1, explică faptul că creșterea șomajului reduce capacitatea de a negocia majorări salariale. Astfel, salariile cresc mai lent decât inflația, în special din cauza costurilor energetice. În acest an, impactul asupra populației este dublu, fiind vorba de scăderea veniturilor și de reducerea numărului de angajați.
Evoluția economică a Franței reflectă o perioadă de stagnare și presiune socială crescută. În contextul în care 77% dintre francezi au constatat scăderea puterii de cumpărare, societatea rămâne polarizată. Această instabilitate economică precedă alegerile prezidențiale programate pentru 18 aprilie, într-un climat de frustrare socială și dezbateri bugetare intense.
