Disputa privind obligativitatea serviciului militar în Israel a generat noi partide disidente, punând la încercare loialitățile politice într-un context de incertitudine. În pragul alegerilor generale programate pe 27 octombrie, comunitatea evreilor ultraortodocși, cunoscută sub numele de haredimi, capătă rolul de factor decisiv în bătălia electorală. Această comunitate conservatoare, care reprezintă 14,3% din populația țării, se află la o răscruce de drumuri între tradiția religioasă și presiunile sociale de recrutare.
Comunitatea haredimă, caracterizată printr-o rată a natalității extrem de ridicată, se confruntă cu o diviziune internă fără precedent. În timp ce aproximativ 13.000 de bărbați ultraortodocși ating vârsta de recrutare de 18 ani în fiecare an, sub 10% dintre aceștia aleg să se înroleze. Această situație a generat resentimente în rândul rezerviștilor seculari, în special după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, când necesitatea de forță militară a devenit critică pentru statul israelian.
Eșecul încercărilor lui Benjamin Netanyahu de a introduce o lege care să protejeze oficial haredimii de recrutare a dus la fragmentarea suportului său. După ce Curtea Supremă a dat o decizie favorabilă în 2024, au apărut două noi formațiuni politice. Partidul „Culoarea neagră” promite protecția împotriva înrolării forțate, în timp ce partidul Haredi Public, condus de Moti Leitner, caută un compromis între comunitate și societatea israeliană, fiind popular printre tinerii religioși.
Impactul acestor schimbări asupra puterii lui Benjamin Netanyahu este semnificativ, având în vedere că partidul său, Likud, ar putea pierde locuri în parlament. Scândalurile personale și acuzațiile de corupție, alături de criticile privind eșecurile de securitate, fragilizează poziția liderului. Partidele ultraortodoxe pot deveni „kingmaker”, având capacitatea de a decide dacă Netanyahu rămâne la putere sau dacă o alianță de opoziție, formată din partide centriste și de stânga, va prelua controlul.
Situația politică este agravată de faptul că pragul electoral pentru intrarea în Knesset este de 3,25%. Chiar dacă noile partide haredi nu vor obține imediat suficiente voturi, ele pot crea un impuls politic major. În acest moment, mulți membri ai comunității manifestă o dezamăgire profundă față de promisiunile politice, existând riscul unei participări reduse la vot, ceea ce ar putea altera complet echilibrul de forțe în cadrul parlamentului israelian.
În Israel, tensiunile sociale sunt adesea reflectate în structura demografică în rapidă schimbare, unde comunitățile religioase cresc mult mai repede decât restul populației. Această dinamică transformă orice decizie legislativă privind serviciul militar într-un conflict între identitatea religioasă și necesitățile de securitate națională ale statului. Tensiunile dintre grupurile seculare și cele ultraortodoxe rămân un punct central de instabilitate în politica internă a țării.
