Cursa pentru succesiunea lui António Guterres la conducerea Organizației Națiunilor Unite a intrat într-o etapă intensă de speculații. Patru femei se regăsesc printre cei șapte candidați care doresc să preia funcția de secretar general la sfârșitul mandatului actual al lui Guterres. Această competiție este marcată de o dorință crescută de diversitate, având în vedere că toți cei nouă secretari generali numiți de la fondarea organizației au fost bărbați.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Teresa Ribera, a declarat public că își dorește să vadă o femeie la conducerea ONU. Mesajul său, postat pe platforma Bluesky, subliniază necesitatea unei schimbări istorice în structura de vârf a organizației. Această poziție este susținută și de premierul spaniol Pedro Sánchez, care s-a declarat un „politician feminist” și a insistat că alegerea unei femei este un pas corect după 80 de ani de existență a ordinii multilaterale.
Printre femeile candidate se numără Rebeca Grynspan din Costa Rica, care s-a clasat pe primul loc într-un vot informal recent în Consiliul de Securitate. Lista include, de asemenea, pe Carolyn Rodrigues-Birkett din Guyana, precum și pe Ivonne A-Baki și María Fernanda Espinosa, ambele reprezentând Ecuador. Această diversitate de gen se confruntă cu alți candidați masculini, printre care se află Rafael Grossi din Argentina, Macky Sall din Senegal și Olara Otunnu din Uganda.
Procesul de selecție urmează reguli stricte stabilite de organizație pentru a asigura legitimitatea liderului viitor. Consiliul de Securitate trebuie să recomande un candidat care să obțină minim nouă voturi, fără a fi respins prin veto de niciunul dintre cei cinci membri permanenți. Ulterior, această recomandare este transmisă către Adunarea Generală, care are responsabilitatea finală de a numi persoana care va conduce organizația începând cu 1 ianuarie 2027.
În paralel cu discuțiile despre gen, presiunea pentru reformă crește din partea Statelor Unite, sub administrația lui Donald Trump. Departamentul de Stat al SUA solicită ca viitorii lideri să readucă organizația la misiunea sa de bază și să accepte schimbări structurale. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a subliniat că, deși Statele Unite nu vor părăsi organizația, acestea cer reforme profunde, în contextul dificultăților de finanțare cu care se confruntă ONU.
Mandatul actual al lui António Guterres se încheie la sfârșitul lunii decembrie, după două mandate de câte cinci ani fiecare. Succesorul său va prelua conducerea unei instituții globale care traversează o perioadă de instabilitate financiară și presiuni politice intense. Schimbarea de la vârful ierarhiei ar putea marca o tranziție majoră nu doar la nivel de reprezentare, ci și în modul în care organizația gestionează crizele internaționale actuale.
