Procesul de alegere a succesorului lui Antonio Guterres la conducerea Organizației Națiunilor Unite a ajuns într-un punct mort, după ce marile puteri au respins toți cei șapte candidați înscriși oficial în cursă. Mandatul actual al lui Antonio Guterres se încheie pe 31 decembrie, iar căutarea unui nou lider se confruntă cu blocaje diplomatice majore. Toți aspiranții au fost respinși prin vot secret de cel puțin una dintre țările care dețin dreptul de veto în cadrul organizației.
Sistemul de vot utilizat de cei 15 membri ai Consiliului de Securitate este unul complex și discret, bazat pe trei tipuri de aprecieri secrete: „îl încurajează”, „îl descurajează” sau „nicio opinie”. În cadrul acestui proces, cele cinci mari puteri cu drept de veto — Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie și Franța — au avut capacitatea de a bloca orice candidat prin votul lor. Această procedură de vot secret determină dacă un pretendent poate avansa sau dacă este blocat imediat de o capitală influentă.
În urma votării, Rebeca Grynspan din Costa Rica, care conduce agenția ONU pentru comerț, ocupă prima poziție cu nouă voturi de susținere, dar a primit cinci opoziții, dintre care două provin de la membrii permanenți. Pe locul al doilea se află argentinianul Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, cu opt aprecieri pozitive și șase negative. Ulterior, în clasament apare Carolyn Rodrigues-Birkett din Guyana, cu opt susțineri și șase respingeri, urmată de Olara Otunnu, Macky Sall, Maria Fernanda Espinosa și Ivonne A-Baki.
În ciuda tradiției de rotație care indică faptul că este rândul Americii Latine să conducă organizația, precum și presiunii pentru alegerea unei femei, Casa Albă a manifestat prudență. Ambasadorul american la ONU, Mike Waltz, a declarat că, deși înțelege dorința de rotație regională, prioritatea principală este găsirea celui mai bun candidat. Waltz a subliniat necesitatea unor reforme esențiale, menționând că este necesară o reformă a operațiunilor de menținere a păcii, o reformă bugetară și o reducere a birocrației.
Situația actuală lasă loc pentru apariția unor nume neașteptate pe ultima sută de metri, similar cu cazul lui Kofi Annan în 1996. Printre variantele menționate în contextul actual se numără bulgarul Nikolai Mladenov, delegat pentru Fâșia Gaza în echipa de pace creată de Donald Trump, și Lana Nusseibeh, reprezentant de rang înalt din Emiratele Arabe Unite. Această incertitudine apare într-un moment în care planeta traversează tensiuni economice severe, lipsă de fonduri și conflicte armate care scapă de sub controlul internațional.
Organizația Națiunilor Unite operează într-un climat de instabilitate globală, în care marile puteri ignoră deseori rezoluțiile internaționale, iar resursele financiare sunt limitate. Antonio Guterres a declarat că în fiecare zi lucrurile se înrăutățesc și că nu există nicio ameliorare, subliniind că nu are nicio putere în fața rivalităților geopolitice actuale. Succesorul său va prelua o misiune extrem de dificilă într-o lume marcată de războaie și de o instituție care pare să își piardă influența.
