Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a emis joi, 19 noiembrie, o decizie prin care a stabilit că Myanmarul ar fi comis genocid împotriva minorității musulmane Rohingya. Această hotărâre vizează operațiunile militare desfășurate în statul Rakhine în perioada 2016-2017. Este prima dată când această instanță stabilește răspunderea unui stat pentru comiterea de genocid, reprezentând una dintre puținele decizii internaționale de acest tip de după Holocaust.
Judecătorii au decis, cu o majoritate de nouă la șase, că forțele de securitate din Myanmar au acționat cu intenția de a distruge o parte substanțială a grupului Rohingya din nordul statului Rakhine. În cadrul hotărârii, s-a menționat că armata a executat în masă bărbați și băieți, a încălcat drepturile femeilor și a distrus sau incendiat sute de sate. De asemenea, au fost invocate discursurile de ură direcționate către această populație.
Analiza instanței s-a concentrat pe conceptul de intenție specifică, cunoscut în dreptul internațional sub numele de dolus specialis. Deoarece este dificil de dovedit un ordin oficial de distrugere, judecătorii au aplicat standardul „singurei inferențe rezonabile”. Aceasta înseamnă că, analizând natura atacurilor, amploarea lor și selecția victimelor, singura explicație logică pentru acțiunile autorităților este intenția de a distruge grupul protejat, nu doar o campanie de violență extremă.
Procesul a fost inițiat în anul 2019 de către Gambia, care a acuzat Myanmarul de încălcarea Convenției privind genocidul, demers susținut și de Organizația Cooperării Islamice. Operațiunile militare din acele ani au forțat peste 700.000 de persoane din comunitatea Rohingya să fugă în Bangladesh. Myanmarul a respins acuzațiile, susținând că acțiunile armatei au fost reacții legitime împotriva unor grupări insurgente, însă Curtea a respins această apărare.
Decizia este definitivă și impune Myanmarului să ofere despăgubiri victimelor, precum și să permită întoarcerea în siguranță a persoanelor strămutate și reunificarea familiilor. Totuși, CIJ nu este o instanță penală și nu poate condamna persoane la închisoare, rolul de a stabili răspunderea individuală a comandanților aparținând altor proceduri. În cazul în care statul refuză să execute hotărârea, problema poate fi trimisă la Consiliul de Securitate al ONU.
Comunitatea Rohingya este o minoritate predominant musulmană care trăiește într-un stat cu majoritate budistă, fiind supusă deceniilor de discriminare și restricții privind cetățenia. În prezent, sute de mii de membri ai acestei comunități sunt refugiați în Bangladesh, în special în taberele din zona Cox's Bazar. Această criză umanitară a fost documentată extensiv de ONU și de alte organizații internaționale prin raportarea abuzurilor sistematice.