Danemarca a anunțat oficial achiziția a două sisteme de rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, provenite din SUA și Norvegia. Această decizie strategică are scopul de a consolida capacitățile de apărare ale țării și de a contribui la descurajarea colectivă a NATO în contextul amenințărilor rusești. Proiectul de modernizare a arsenalului militar este o continuare a unui plan de investiții în securitate care fusese anunțat anterior, în septembrie 2025.
Guvernul danez a optat pentru rachete de atac produse de grupul norvegian Kongsberg, care vor fi integrate pe avioanele de luptă F-35. În același timp, Danemarca va achiziționa rachetele Anthem, fabricate de compania americană Covenant, concepute special pentru lansarea de la sol. Deși tehnologia este clară, ministrul danez al Apărării, Jeppe Bruus, nu a oferit detalii despre numărul exact de sisteme, costul total al contractelor sau calendarul livrărilor.
Reacția Moscovei a fost una de nemulțumire, ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, criticând dur această mișcare militară. Acesta a susținut că Copenhaga urmează o iluzie periculoasă prin achiziția de armament ofensiv de înaltă precizie. Conform declarațiilor sale, aceste sisteme, menite să fie utilizate la distanțe mari, reprezintă o amenințare militară directă la adresa unei puteri care deține arsenal nuclear, afectând echilibrul securității regionale.
Din partea autorităților daneze, Jeppe Bruus a justificat necesitatea acestor investiții prin incertitudinea actuală din domeniul securității globale. Ministrul a subliniat faptul că capacitățile militare trebuie consolidate deoarece nimeni nu poate prezice evoluțiile viitoare. Anunțul rachetelor a venit concomitent cu un alt pas strategic, Danemarca și Statele Unite semnând un acord pentru dezvoltarea cooperării maritime în domeniul construcției de nave.
Compania Kongsberg a menționat că amploarea și valoarea finală a contractului depind de negocierile care urmează cu autoritățile de la Copenhaga. Această achiziție de armament de precizie se înscrie într-un context de tensiuni crescute în Europa de Est, unde securitatea frontierelor NATO este monitorizată constant. Decizia daneză reflectă o tendință de creștere a cheltuielilor militare în rândul țărilor membre ale alianței.
Această evoluție militară are loc într-un moment în care tensiunile geopolitice sunt marcate de avertismente privind dorința Rusiei de escaladare a conflictului din Ucraina. În timp ce liderii internaționali discută despre posibilitatea reluării contactelor trilaterale, incidentele de securitate, precum atacurile asupra navelor sau utilizarea dronelor în zone de conflict, continuă să modeleze arhitectura de apărare a continentului european.
