Râurile și fluviurile de pe continentul european au înregistrat cele mai scăzute debite medii din perioada de vară de la începutul înregistrărilor din 1992. Raportul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene indică faptul că, în lunile iulie și august, numeroase cursuri de apă importante au prezentat valori record sau aproape de record. Acest fenomen de secetă afectează majoritatea regiunilor europene, generând presiuni asupra resurselor naturale disponibile.
Pe cursuri de apă de o importanță strategică, precum Rinul, Dunărea, Loara și Sena, specialistii au observat debite extrem de reduse. Această situație a generat o presiune crescută asupra sistemelor de irigații și a proceselor de răcire necesare reactoarelor nucleare. De asemenea, nivelul scăzut al apei afectează producția de energie hidroelectrică și disponibilitatea apei dulci, subliniind legătura dintre schimbările climatice și securitatea energetică la nivel geopolitic.
În ceea ce privește mediul marin, raportul semnalează temperaturi record sau aproape de record ale suprafeței mării pe o zonă vastă a coastei atlantice și în zonele vestică și centrală ale Mediteranei. Acestea au fost însoțite de valuri de căldură marină cu intensitate de la mare la excepțională. Aceste valuri pot amplifica căldura în zonele costiere prin limitarea procesului de răcire nocturnă și prin creșterea nivelului de umiditate în acele regiuni.
Datele de monitorizare arată că vara anului 2026 a fost a treia cea mai caldă din istorie pentru Europa și cea mai caldă pentru Europa de Vest. În această regiune, temperatura medie a ajuns la 21,7 grade Celsius, ceea ce reprezintă 2,5 grade Celsius peste media din perioada 1991-2020. Până la finalul verii, o suprafață de 52% din Europa a fost expusă unui stres termic foarte puternic, cu temperaturi resimțite de peste 38 de grade Celsius.
În România, situația debitului Dunării este monitorizată cu atenție, deoarece fluviul a ajuns deja la valori mult sub media multianuală pentru această perioadă. Conform prognozei hidrologice, debitul Dunării va continua să scadă în următoarele zile. Pentru zilele de 7 și 8 octombrie, hidrologii au prognozat o scădere a debitului până la aproximativ 1.250 mc/s, continuând tendința de scădere observată recent.
Monitorizarea debitelor de apă și a temperaturilor extreme reprezintă o provocare constantă pentru gestionarea resurselor în Europa. Fenomenele climatice extreme, precum valurile de căldură marine sau secetă severă, pot influența direct stabilitatea economică și energetică a statelor membre. Gestionarea acestor riscuri este esențială pentru menținerea infrastructurii critice și a aprovizionării cu apă în contextul schimbărilor climatice globale.
