Sari la conținut
Live ANCOM organizează evenimente de informare la Iași despre implementarea Regulamentului DSA
Reporter Digital Reporter Digital
283 actualizări
azi
Mapamond

Declinul demografic golește Europa: Grecia închide școli, iar România înregistrează record negativ de nașteri

Scăderea numărului de copii afectează sistemele de educație din Grecia și România, în contextul unei rate de fertilitate în scădere la nivelul Uniunii Europene.

Declinul demografic golește Europa: Grecia închide școli, iar România înregistrează record negativ de nașteri
Foto: Jurnalul / jurnalul.ro

Criza demografică afectează sever sistemele de educație din Europa, exemplificată de închiderea numeroaselor unități școlare din Grecia. În acest an, autoritățile grecești au decis închiderea a 75 de școli din cauza numărului redus de elevi, în timp ce pentru alte peste 400 de instituții cursurile au fost suspendate. Fenomenul este o consecință directă a scăderii numărului de nașteri, o tendință care se regăsește și în România, unde cifrele de nou-născuți sunt la minimul istoric din ultimul secol.

Pe insula Kalamos, situația este critică, ultima școală funcționând cu doar doi elevi în clasa a VI-a. După ce aceștia vor pleca pe continent pentru a urma gimnaziul, instituția se va închide definitiv anul viitor. Grădinița de pe insulă fusese deja închisă acum trei ani, lăsând resursele educaționale neutilizate. Chryssa Ntalaka, singura profesoară de pe Kalamos, a menționat că, deși există educatori care doresc să lucreze pe aceste insule, nu există copii care să justifice prezența lor.

La nivel național, Grecia se confruntă cu o scădere masivă a elevilor din ciclul primar, care au diminuat cu peste 111.000 de unități în ultimele șapte ani. Această evoluție reprezintă o scădere de 19% față de nivelul din 2018, conform datelor ministerului grec al Educației. Sofia Zacharaki, ministrul grec al Educației, a subliniat că starea sălilor de clasă este o oglindă a situației din maternități, indicând o scădere a nașterilor care persistă de decenii în țara sa.

În România, situația este comparabilă, înregistrându-se în 2025 cel mai mic număr de copii născuți vii din 1930 încoace. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), au fost înregistrate 145.700 de nașteri, cifra fiind cu 44.300 de nou-născuți mai mică față de anul 2016. Rata fertilității a scăzut la 29,7 nașteri vii la 1.000 de femei între 15 și 49 de ani, de la un nivel de 37,5 înregistrat în 2016.

Impactul acestui declin se va resimți și în structura școlară viitoare din România. Pentru generația născută în 2025, calculele efectuate de Edupedu indică faptul că ar fi necesare aproximativ 5.600 de clase. Acești copii vor începe parcursul educațional la grădiniță în anul 2028. Tendința de scădere continuă și în perioada recentă, în luna mai fiind înregistrate cu 1.561 de nașteri mai puține față de aceeași lună a anului precedent, o scădere de 13%.

La nivelul întregii Uniuni Europene, rata fertilității a coborât la un minim de 1,34 copii pe femeie, un prag mult sub cel necesar pentru menținerea stabilității populației. În 2024, în Uniunea Europeană s-au născut aproximativ 3,55 milioane de copii, ceea ce reprezintă aproape jumătate din volumul de nașteri înregistrat în vârful din 1964. Europa cuprinde acum 16 dintre cele 20 de țări cu cele mai îmbătrânite populații de pe glob.

Surse

Sursa: Jurnalul

Actualizări conexe