Partidul Democrat se confruntă cu o dilemă politică majoră în contextul posibilității de a recâștiga controlul asupra Congresului. Membrii partidului analizează dacă o nouă încercare de a-l trage la răspundere pe Donald Trump ar ajuta sau ar afecta strategia lor electorală. Această dezbatere internațională câștigă importanță pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului, când democrații speră să obțină majoritatea în Camera Reprezentanților și, posibil, în Senat.
O parte a democraților susține că acțiunile lui Trump impun utilizarea mecanismelor constituționale pentru a-l trage la răspundere. Totuși, mulți se tem că o nouă confruntare ar putea acapra activitatea noii majorități și ar putea distrage atenția de la preocupările alegătorilor privind costul vieții. Există riscul ca o astfel de procedură să se încheie, la fel ca în cazurile anterioare, cu o nouă achitare în Senat, fără a produce efecte practice.
Liderul minorității din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat că nu a exclus nicio variantă și nici nu a luat o decizie finală. Jeffries a menționat că democrații vor investiga eventualele abateri, vor urmări faptele și vor aplica legea conform Constituției, indiferent de consecințele politice. Această poziție caută să echilibreze datoria constituțională cu necesitatea de a lăsa lucrurile să-și urmeze cursul natural în procesul legislativ.
Scepticii procedurii, precum fostul șef de cabinet al Casei Albe, Rahm Emanuel, consideră că o nouă încercare nu va duce nicăieri și se va transforma într-o simplă încăierare politică. În schimb, Emanuel propune investigarea presupuselor fapte de corupție urmată de măsuri privind etica. Similar, reprezentantul Raja Krishnamoorthi a susținut că procedura de destituire nu ar trebui să fie prima prioritate a partidului imediat după câștigarea Camerei Reprezentanților.
Din punct de vedere tehnic, o Cameră controlată de democrați ar putea pune președintele sub acuzare printr-un vot cu majoritate simplă. Totuși, condamnarea și destituirea necesită votul a două treimi dintre senatorii prezenți în Senat. Acest prag ridicat face aproape sigur necesar un sprijin republican substanțial, ceea ce pune sub semnul întrebării succesul unei astfel de măsuri. Mulți parlamentari se tem că o strategie axată pe destituire ar putea pierde sprijinul alegătorilor independenți.
Istoria procedurilor de punere sub acuzare în SUA arată un model de achitări în Senat. Camera Reprezentanților a pus sub acuzare trei președinți: Andrew Johnson, Bill Clinton și Donald Trump, de două ori. În cazul lui Clinton, un sondaj Gallup a arătat că 63% dintre americani erau împotriva punerii sale sub acuzare. Similar, pentru Trump, sondajele Pew au indicat diviziuni semnificative între susținătorii și opozanții destituirii, fără a schimba radical rata sa de aprobare.
context_missing: true