În Israel persistă o tensiune politică profundă privind modul în care trebuie investigat atacul Hamas din 7 octombrie 2023. În timp ce Benjamin Netanyahu solicită alegătorilor să îl judece pe baza rezultatelor militare obținute ulterior, adversarii săi insistă pe necesitatea unei anchete oficiale. Majoritatea cetățenilor doresc clarificarea responsabilităților pentru eșecul de securitate, însă premierul refuză implementarea unei comisii de stat, preferând un alt model de investigație.
Sondajul realizat de Israel Democracy Institute între 5 și 8 octombrie 2026 indică o diviziune clară în opinia publică. Conform datelor, 71% dintre respondenții evrei și 52% dintre cei arabi susțin înființarea unei comisii de stat de anchetă. Benjamin Netanyahu este singurul lider politic sau militar aflat într-o funcție de vârf la 7 octombrie care nu susține o astfel de investigație, argumentând că o comisie de stat ar putea fi părtinitoare.
Premierul propune în schimb o comisie națională cu membri numiți de guvern și de opoziție, extinzând însă scopul investigației. Proiectul său ar vrea să cerceteze evenimente de la acordurile de la Oslo din 1993, trecând prin retragerea din Gaza în 2005, până la refuzul rezerviștilor de a servi în 2023. Proiectul de lege al Likud, care prevede o comisie de șase membri aleși de Knesset, a fost criticat de procurorul general Gali Baharav-Miara pentru defecte grave.
Investigațiile de presă au scos la iveală detalii care ar putea fi relevante pentru o eventuală comisie. Un document al Shin Bet arată că politica de menținere a liniștii în Gaza prin banii trimiși de Qatar a fost continuată în ciuda avertismentelor serviciului de securitate. De asemenea, Avigdor Liberman a declarat că l-a avertizat pe Netanyahu cu privire la intențiile Hamas de a ocupa localități și de a lua ostatici înainte de atac.
Pe lângă problema anchetei, campania electorală este marcată de disputa privind recrutarea tinerilor ultraortodoxi. Sondajele arată că 72% dintre respondenții evrei vor o lege pentru recrutarea acestora, o măsură susținută masiv și de alegătorii de la dreapta. Această problemă a provocat deja rupturi în coaliția guvernamentală, partidele ultraortodoxe ieșind din guvern în timpul războiului din cauza legislației privind serviciul militar obligatoriu.
Contextul geopolitic actual este marcat de tensiuni regionale și de percepția de izolare a Israelului. După războiul de 12 zile din iunie 2025 și atacurile asupra Iranului din februarie 2026, mulți cetățeni își pierd încrederea în lideri. Un sondaj al Institutului Agam a indicat faptul că 92% dintre israelieni credeau că Iranul a câștigat războiul, în timp ce 83% considerau că securitatea țării a fost slăbită pe termen lung.
