Președintele american Donald Trump a solicitat marți tuturor statelor care fac parte din Curtea Penală Internațională să își retragă oficial și imediat participarea în această instituție. Declarația sa a fost făcută în cadrul discursului susținut în fața Adunării Generale a ONU. Donald Trump a criticat dur funcționarea tribunalului, susținând că această entitate internațională a ajuns într-un punct în care este complet scăpată de sub control.
Ofensiva administrativă lansată de Donald Trump împotriva instanței cu sediul la Haga include măsuri severe, precum sancționarea judecătorilor acesteia. Washingtonul pune presiuni constante asupra statelor membre pentru a facilita procesul de retragere din cadrul organizației. Această strategie de atac este susținută și de secretarul de stat american Marco Rubio, care a promis desființarea instituției „cărămidă cu cărămidă”, considerând tribunalul o amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane.
Tensiunile dintre Statele Unite și instanță au crescut semnificativ după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Deoarece acesta este un aliat apropiat al SUA, Washingtonul a reacționat prin impunerea unor sancțiuni oficialilor CPI. În acest context, procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a susținut într-un interviu acordat AFP că atacurile americane sunt rezultatul unei lipsi de înțelegere a activităților desfășurate de curte.
Curtea Penală Internațională este o instituție permanentă responsabilă cu judecarea persoanelor acuzate de crime de război, genocid, crime împotriva umanității și crime de agresiune. Deși este un organism central în justiția globală, aceasta traversează o criză profundă din cauza opoziției marilor puteri. Washingtonul a adoptat o poziție de respingere, utilizând presiuni politice și economice pentru a limita influența tribunalului asupra deciziilor și suveranității naționale.
Fondată în anul 1998 și operativă începând cu anul 2002, Curtea Penală Internațională funcționează pe baza Statutului de la Roma. Deși Statele Unite sunt semnatar ale acestui statut, guvernul american nu l-a ratificat niciodată, fapt ce explică poziția sa de opoziție. În prezent, instituția se confruntă cu absența unor actori majori, deoarece nici Israel, nici Rusia nu sunt state membre ale acestei curți penale.
Instituția de la Haga se bazează pe cooperarea statelor membre pentru a exercita autoritatea sa juridică asupra crimelor internaționale grave. Totuși, eficiența sa este limitată de faptul că marile puteri nu participă activ la procesul de ratificare a statutului de bază. Această fragmentare juridică creează un mediu în care deciziile curții, precum mandatele de arestare, pot genera conflicte diplomatice majore cu state non-membre sau aliați strategici.
