Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat critic la decizia Comitetului Nobel de a acorda Premiul Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay. Decizia, anunțată vineri, a generat o tensiune diplomatică imediată, în condițiile în care administrația americană a decis impunerea unor sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale. Această instanță, la care Pillay a servit ca judecător, este vizată de Washington pentru a preveni orice urmărire penală a cetățenilor americani.
Deși Donald Trump nu a emis un comentariu personal direct, acesta a redistribuit pe platforma Truth Social un mesaj care critică dur alegerea făcută de Comitetul Nobel. Textul redistribuit susține că instituția s-a „făcut de râs iremediabil” și a devalorizat premiul prin acordarea sa lui Navi Pillay, descriind-o drept o adversară a SUA și a Israelului. Postarea acuză fosta judecătoare că a lăudat teroriștii și că a condus o anchetă falsă privind un genocid comis de Israel.
În același timp, mesajul utilizat de Donald Trump subliniază realizările sale politice, precum Acordurile lui Abraham și eforturile de a aduce acasă ostaticii. Autorul postării susține că aceste acțiuni reprezintă exact tipul de realizări care ar fi trebuit să fie recompensate cu Premiul Nobel pentru Pace. Critica este extinsă și la adresa Comitetului Nobel, fiind comparată cu decizia de a îi acorda anterior distincției lui Yasser Arafat.
Pe plan oficial, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Statele Unite vor impune sancțiuni Curții Penale Internaționale pentru a-i tăia resursele și a-i paraliza capacitatea de funcționare. Rubio a afirmat că președintele Trump nu va permite instanței să urmărească penal cetățenii americani. Măsura de vineri este mai severă decât sancțiunile anterioare, deoarece poate viza și companiile care furnizează servicii Curții, obligând băncile sau asigurătorii să înceteze colaborarea cu această instituție.
Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile, afirmând că acestea subminează statul de drept la nivel internațional. În ciuda presiunii exercitate de Washington, Khan a asigurat că activitatea tribunalului, inclusiv anchetele și urmăririle penale în curs, va continua. Funcționarii instanței au început deja măsuri de pregătire, precum trecerea de la software-ul Microsoft la soluții open source, pentru a contracara eventualele restricții impuse de administrația americană.
Curtea Penală Internățională a fost înființată în anul 2002 pentru a judeca crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității. Această instituție are sediul în Țările de Jos și este formată din 125 de state membre, incluzând toate țările din UE și membrii NATO, cu excepția Statelor Unite și a Turciei. Washingtonul a manifestat o atitudine ostilă față de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni și a unor soldați americani.
