Președintele american Donald Trump a reacționat indirect la decizia Comitetului Nobel de a acorda distincția pentru Pace juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay. Deși nu a emis o declarație oficială proprie, liderul de la Casa Albă a redistribuit pe rețeaua Truth Social o postare critică la adresa laureatei. Mesajul susține că decizia Comitetului Nobel a devalorizat premiul și îl descrie pe Pillay ca fiind o adversară a Statelor Unite și a Israelului.
Autorul postării redistribuită de Donald Trump aduce acuzații neconfirmate la adresa juristei, susținând că aceasta ar fi sprijinit Hamas și ar fi condus o anchetă privind un genocid comis de Israel. În același timp, textul îl laudă pe președintele american pentru Acordurile Abraham și pentru eforturile de eliberare a ostaticilor. Mesajul afirmă că aceste realizări ar fi meritat recunoașterea prin intermediul Premiului Nobel pentru Pace, în contrast cu alegerea făcută de Comitet.
Administrația condusă de Donald Trump a anunțat vineri noi sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale, instituție la care Pillay a servit ca judecător. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat această măsură prin dorința de a preveni orice încercare a instanței de a urmări penal cetățenii Statelor Unite. „Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe americani”, a declarat Rubio, menționând că se vor interzice tranzacțiile cu această instanță.
Sancțiunile americane vizează atât funcționarea Curții, cât și companiile care îi furnizează servicii, riscând să paralizeze capacitatea instituției de a acționa. Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat măsurile, avertizând că acestea subminează statul de drept la nivel internațional. În ciuda acestor presiuni, Khan a asigurat că anchetele și urmăririle penale aflate în derulare vor continua, indiferent de restricțiile impuse de Washington.
Impactul acestor restricții poate afecta companii din SUA, inclusiv bănci, asigurători și furnizori de software, care ar putea fi obligate să întrerupă colaborarea cu CPI. Pentru a se proteja, reprezentanții Curții au început pregătirile prin înlocuirea programelor Microsoft cu soluții open-source. Grefierul Curții, Osvaldo Zavala Giler, a solicitat Uniunii Europene să fie pregătită să activeze „mecanismul de blocare” pentru a contracara efectele extrateritoriale ale sancțiunilor.
Curtea Penală Internațională este o instituție stabilită în 2002, cu sediul în Țările de Jos, având misiunea de a judeca crimele de război și genocidul. Deși are 125 de state membre, inclusiv toate țări din UE și majoritatea celor din NATO, Statele Unite și Turcia nu fac parte din această instanță. Decizia Washingtonului de a impune sancțiuni riscă să creeze noi tensiuni diplomatice între SUA și aliații săi europeni.