Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat prin intermediul platformei Truth Social după ce Comitetul Nobel a decis acordarea Premiului Nobel pentru Pace, pe anul 2026, către jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay. Decizia, anunțată vineri, 9 octombrie, a generat o tensiune diplomatică imediată, deoarece administrația de la Washington a ales să impună sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale (CPI) la doar câteva ore de la anunț. Această mișcare marchează o escaladare a conflictului dintre SUA și instituția judiciară internațională.
Donald Trump nu a emis un comentariu personal direct, însă a redistribuit un mesaj care critică sever Comitetul Nobel, susținând că acesta s-a devalorizat prin alegerea lui Navi Pillay. Postarea redistribuită o descrie pe Pillay ca fiind o adversară declarată a Americii și a Israelului, acuzând-o că a lăudat teroriștii și a condus anchete false privind acțiunile Israelului. Autorul mesajului a comparat această decizie cu acordarea precedentă a premiului lui Yasser Arafat, subliniind lipsa de credibilitate a juristei.
În același timp, postarea lăudă realizările lui Donald Trump, menționând Acordurile lui Abraham, eliberarea ostaticilor și eforturile de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. Mesajul susține că aceste acțiuni reprezintă exact tipul de realizări care ar fi trebuit să fie recompensate cu Premiul Nobel pentru Pace. Această strategie de comunicare subliniază dorința președintelui american de a fi recunoscut pentru rolul său în medierea unor conflicte internaționale majore și pentru acțiunile sale geopolitice.
Secretarul de stat, Marco Rubio, a explicat că sancțiunile impuse Curții Penale Internaționale au scopul de a interzice tranzacțiile cu această instanță și de a-i tăia resursele. Rubio a declarat că președintele Trump nu va permite ca instanța să urmărească penal cetățenii americani, acuzând CPI de funcționare incorectă. Măsurile de vineri sunt de o gravitate sporită, deoarece pot viza nu doar funcționarii, ci și companiile care furnizează servicii esențiale Curții, precum cele de software sau asigurări.
Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile, afirmând că acestea subminează statul de drept la nivel internațional și activitatea unei instituții independente. În ciuda presiunii exercitate de Washington, Khan a asigurat că anchetele și urmăririle penale în curs vor continua fără oprire. Instituția se pregătește deja pentru impactul acestor măsuri, efectuând tranziții tehnologice, precum trecerea de la software-ul Microsoft la soluții open source, pentru a-și proteja capacitatea de funcționare.
Curtea Penală Internățională este o instituție înființată în anul 2002, având sediul în Țările de Jos, cu misiunea de a judeca crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității. Deși este susținută de 125 de țări membre, inclusiv toate statele UE și membrii NATO, marile puteri precum Statele Unite și Turcia nu sunt parte din acest sistem. Această structură juridică internațională rămâne un punct de conflict constant între suveranitatea națională și nevoia de justiție globală.
