Un incident de securitate a avut loc marți, la Aeroportul Internațional Chișinău, când o dronă rusească a zburat extrem de aproape de zona de decolare. Evenimentul s-a produs în momentul în care avionul președintelui Volodimir Zelenski se pregătea să plece din Republica Moldova către Oslo. Informația privind pericolul a fost transmisă inițial de premierul norvegian Jonas Gahr Støre și confirmată ulterior de autoritățile de la Chișinău și de agenția Reuters.
Premierul norvegian a oferit detalii despre discuțiile cu președintele ucrainean, însă nu a precizat sursa informațiilor sau distanța exactă de la care drona era apropiată de aeronavă. Ministrul norvegian de Finanțe, Jens Stoltenberg, a confirmat că Zelenski a discutat despre acest incident marți seară, în cadrul unei întâlniri de la Oslo. În acest context, avionul președintelui a fost nevoit să rămână la sol până la decolarea în siguranță.
Analiza traiectoriei realizată de Institutul pentru Studiul Războiului arată că drona, identificată ca fiind un model Geran-4 cu motor cu reacție, a intersectat spațiul aerian al României. După ce a trecut prin România, aparatul s-a întors în Republica Moldova, unde a explodat în localitatea Mihăileni, provocând patru incendii. Aceasta este prima situație în care o dronă de acest tip a zburat atât de aproape de un obiectiv strategic din Moldova.
Autoritățile moldovene au decis închiderea imediată a spațiului aerian pentru a asigura siguranța liderului ucrainean. Avionul președintelui a decolat abia după ce autoritățile au constatat că nu mai există un risc de securitate și spațiul aerian a fost redeschis. Această deplasare a lui Zelenski spre Norvegia urma să aibă loc pentru participarea la funeraliile regelui Harald al V-lea al acestei țări.
În perioada de la începutul războiului din Ucraina până în luna august 2026, Republica Moldova a fost survolată ilegal de peste 60 de rachete și drone rusești. Cazul actual reflectă vulnerabilitatea spațiului aerian, în condițiile în care Chișinăul deține doar radare moderne de monitorizare, fără sisteme de interceptare. Președintele Maia Sandu a solicitat ajutor internațional pentru protecția teritoriului, însă sistemele de apărare antiaeriană sunt costisitoare și necesită timp pentru implementare.
Utilizarea Aeroportului din Chișinău de către președintele ucrainean a devenit o practică obișnuită în ultimele luni, în contextul dificultăților de decolare din alte regiuni. Securitatea deplasărilor sale este monitorizată atent, având în vedere și incidente anterioate, precum cel de la 27 august, când cinci drone rusești au păstrat o prezență în spațiul aerian moldovenesc, determinând ridicarea avioanelor F-18 de la România.
