Rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite au arătat o înfrângere pentru republicani, factorul decisiv fiind situația economică a populației. Inflația persistentă, creșterea prețurilor la carburanți, stagnarea pieței muncii și accentuarea inegalităților sociale au erodat puterea de cumpărare a cetățenilor. În ciuda mesajelor transmise de administrația Trump privind o economie înfloritoare, alegătorii au ales să sancționeze degradarea nivelului de trai, confirmând că economia rămâne un pilon central în deciziile electorale.
Analiza oferită de AFP sugerează că americanii au votat în funcție de propriile portofele, reflectând o situație similară cu campania lui Bill Clinton din 1992. Gregory Daco, economist-șef la EY-Parthenon, a declarat că aproape orice alegător, indiferent de vârstă, studii sau orientare politică, a luat decizia având în vedere economia. Este dificil pentru republicani să promoveze ideea unei economii înfloritoare atunci când majoritatea gospodăriilor resimt o scădere a calității vieții.
Inflația a reprezentat un element de instabilitate, atingând pragul de 9% în timpul președinției lui Joe Biden, înainte de a se apropia de ținta de 2% a Fed. Totuși, taxele vamale și Războiul din Iran au forțat creșterea indicelui prețurilor la consum (CPI) la 3,7% pe an. Un exemplu marcat este cel al benzinei, care este cu 38% mai scumpă decât în perioada de dinaintea războiului, afectând direct cetățenii dependenți de mașină.
Problema nu este doar legată de prețurile actuale, ci și de evoluția constantă a costurilor pe termen lung. Gregory Daco compară inflația cu o „pietricică în pantof”, care începe ca o neplăcere minoră, dar devine extrem de iritantă în timp. Deși republicanii au acuzat opoziția că creează artificial o criză a puterii de cumpărare, realitatea economică a impus o presiune constantă asupra bugetelor familiare.
Democrații se confruntă cu provocări majore chiar dacă dețin controlul Congresului, deoarece instituția nu are instrumente pentru a controla cauzele inflației, precum taxele vamale sau Războiul din Iran. Jonathan Schroer, economist la Unicredit, menționează că impactul lor asupra acestor probleme va fi limitat. În paralel, veniturile salariale nu mai urmăresc ritmul inflației, ceea ce duce la o erodare treptată a capacității de consum a angajaților.
Deși creșterea economică a fost robustă, cu un ritm anualizat de 3,4% în trimestrul trei, experții sunt îngrijorați de modul în care beneficiile sunt distribuite. Apare conceptul de „economie în K”, unde persoanele cu venituri mari profită disproporționat, în timp ce restul populației vede oportunitățile economice diminuându-se. Această disparitate a fost semnalată și prin creșterea insecurității alimentare în prima economie a lumii.
