Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că manifestațiile nelegitime vor fi interzise în perioada următoare, într-un efort de a menține controlul asupra tulburărilor sociale care afectează țara. Decizia a fost comunicată joi, în urma unei reuniuni desfășurate cu miniștri de rang înalt și oficiali ai serviciilor de informații. Macron a subliniat că scopul acestor măsuri este protejarea centrelor orașelor, a clădirilor publice și a proprietăților comerciale împotriva violențelor.
Conform declarațiilor președintelui, manifestațiile organizate de grupuri recunoscute vor putea avea loc, însă traseele acestora ar putea fi modificate de autorități. În schimb, protestele convocate de persoane sau grupări care nu dețin nicio autoritate legitimă vor fi interzise. Cererile depuse de organizații precum sindicatele vor fi examinate în conformitate cu legea, însă organizatorii ar putea fi obligați să aleagă trasee alternative pentru a asigura ordinea publică.
Emmanuel Macron a atribuit o parte din jafurile și tulburările de weekendul trecut unor persoane venite special pentru a jefui, dar a acuzat și acțiuni politice ale unor grupări de extremă stângă radicală. Acestea din urmă ar fi urmărit răsturnarea republicii prin violențe. Pentru a decide măsurile concrete, președintele va conduce vineri o reuniune a Consiliului de Apărare, cu participarea miniștrilor cheie, în contextul noilor manifestații naționale programate pentru sâmbătă.
Autoritățile locale au început deja aplicarea unor restricții severe în diverse orașe franceze. La Lyon, al treilea oraș ca mărime, au fost interzise toate manifestațiile de sâmbătă, după ce weekendul trecut între 200 și 300 de magazine au fost devastate, iar sediul biroului de turism a fost incendiat. Restricții similare au fost anunțate și în Marsilia, Nisa și Toulon, în timp ce la Paris, un marș al studenților și al unor membri ai mișcării „vestelor galbene” nu va fi permis.
Securitatea este o prioritate, iar ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a raportat că din cele 2.500 de persoane arestate la începutul violențelor, 174 au fost plasate în arest preventiv, iar peste 900 sunt urmărite penal. În Paris, au fost impuse restricții parțiale de circulație pe timpul nopții și interdicții de adunare în zone sensibile, precum împrejurimile Palatului Élysée, sediul Parlamentului sau principalele gări, pentru a preveni noi incidente.
Aceste proteste, care au început inițial într-un liceu din Créteil din cauza lipsei de personal, s-au extins rapid la nivel național prin greve și blocaje. Fenomenul a evoluat ulterior spre proteste de amploare împotriva creșterii costului vieții. Tensiunile sociale apar într-un moment critic, la doar șase luni înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, când va fi ales succesorul lui Emmanuel Macron.
