Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că manifestațiile organizate de persoane sau grupuri care nu dețin o autoritate legitimă vor fi interzise în perioada următoare. Această decizie vine în urma violențelor de stradă și a jafurilor care au izbucnit în weekend, pe fondul protestelor împotriva creșterii costului vieții. Macron a luat această măsură după o reuniune cu oficiali ai serviciilor de informații și miniștri de rang înalt, subliniind necesitatea de a restabili calmul în țară.
Liderul francez a precizat că manifestațiile organizate de grupuri recunoscute vor putea avea loc, însă traseele acestora ar putea fi modificate de autorități. Macron a menționat că solicitările depuse de organizații precum sindicatele vor fi analizate conform legii, dar a recomandat evitarea manifestațiilor în zilele următoare. Obiectivul principal al autorităților este protejarea centrelor orașelor, a clădirilor publice și a întreprinderilor, în condițiile în care violențele au afectat sever infrastructura urbană.
În cadrul declarațiilor sale, Macron a atribuit cele mai grave acte de violență unor grupări radicale de extremă stângă, susținând că acestea urmăreau răsturnarea republicii. Președintele a pus o parte dintre jafuri și distrugeri pe seama persoanelor care au participat la proteste cu scopul de a jefui. Pentru a gestiona situația, Macron va conduce vineri o reuniune a Consiliului de Apărare, implicând miniștri-cheie, pentru a stabili măsurile de securitate necesare înainte de noile manifestații naționale programate sâmbătă.
Autoritățile locale au implementat deja restricții severe în diverse orașe franceze. La Lyon, toate manifestațiile din centrul orașului sâmbătă au fost interzise, după ce între 200 și 300 de magazine au fost devastate, iar sediul biroului de turism a fost incendiat. Interdicții similare au fost anunțate în Marsilia, Nisa și Toulon. La Paris, deși un marș din estul capitalei a fost autorizat, participanților li s-a interzis deplasarea spre centru, în timp ce protestele studenților și ale mișcării „vestelor galbene” au fost refuzate.
Situația socială este tensionată, iar comercianții din Paris și alte orașe au început să își protejeze vitrinele cu panouri și să angajeze agenți de securitate privați. Ministrul francez al Justiției, Gerald Darmanin, a raportat că din aproximativ 2.500 de persoane arestate, 174 au fost plasate în arest preventiv, iar peste 900 sunt urmărite penal. Măsurile de securitate includ și restricții parțiale de circulație pe timpul nopții în anumite zone, precum și interzicerea adunărilor în apropierea Parlamentului sau a principalelor gări.
Aceste proteste au început luna trecută într-un liceu din Creteil, pe fondul nemulțumirilor privind lipsa personalului și starea clădirilor școlare, extinzându-se ulterior la nivel național prin greve și blocaje. Mișcarea s-a transformat într-un val de proteste împotriva costului vieții, desfășurându-se cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale, prin care Franța își va alege succesorul lui Emmanuel Macron.
