Sari la conținut
Live ANCOM organizează evenimente de informare la Iași despre implementarea Regulamentului DSA
Reporter Digital Reporter Digital
283 actualizări
azi
Mapamond

Emmanuel Macron condamnă violențele din Franța: „Cu toții simțim furie și rușine”

Președintele Franței a criticat eșecul autorităților de a anticipa jafurile și incendiile care au devastat mai multe orașe.

Emmanuel Macron condamnă violențele din Franța: „Cu toții simțim furie și rușine”
Foto: DW Română

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat duminică seara, 18 octombrie 2026, violențele care au afectat întreaga țară în urma protestelor împotriva scumpirii vieții. Într-o intervenție televizată, șeful statului francez a subliniat eșecurile autorităților în materie de anticipare și de culegere a informațiilor. Manifestanții, în principal grupuri de tineri mascați, s-au confruntat cu poliția, au jefuit magazine și au incendiat proprietăți, inclusiv clădirea istorică a primăriei din Limoges.

Ministerul de Interne se află în centrul unei crize politice după ce opoziția a cerut demiterea ministrului Laurent Nuñez. Acesta și-a prezentat demisia, recunoscând că poliția a pierdut controlul în anumite orașe și că a existat un dezechilibru între efectivele mobilizate și numărul de vandali. Totuși, Palatul Élysée a anunțat că Macron a refuzat demisia ministrului, solicitând în schimb o analiză transparentă a modului în care autoritățile au eșuat în planificarea operațiunilor de securitate.

Protestele au început acum patru săptămâni prin revendicările elevilor privind numărul de profesori și starea școlilor. Ulterior, la marșuri s-au alăturat studenți și muncitori nemulțumiți de costul vieții, însă în ultimele zile s-au amestecat grupuri de provocatori. Pagubele cauzate de aceste acte de vandalism sunt estimate de asociațiile patronale din comerț la sute de milioane de euro, în timp ce aproape 2400 de persoane au fost arestate în urma acestor evenimente.

În orașul Limoges, primarul Guillaume Guérin a denunțat eșecul statului, după ce turnul primăriei a fost distrus de un incendiu. Guérin a descris atacul ca fiind opera unor persoane din extrema stângă, care au acționat ca într-un război urban. Acesta a menționat că, în timpul intensității violențelor, poliția a rămas fără muniție, cu excepția celei pentru armele letale, și a cerut resurse suplimentare pentru a preveni astfel de situații de distrugere a instituțiilor publice.

La Paris, procurora Laure Beccuau a raportat că 557 de persoane au fost reținute, dintre care 77% sunt minore. Prefectul poliției, Patrice Faure, a anunțat înființarea unei echipe speciale pentru identificarea autorilor prin toate mijloacele tehnice disponibile. În paralel, la nivel european, tensiunile sociale au crescut și în alte țări, precum Spania, Italia sau Portugalia, unde au avut loc proteste legate de costul vieții, însă acestea au fost marcate de acte de vandalism.

Aceste evenimente de instabilitate socială se încadrează într-un context european marcat de o perioadă de incertitudine economică și politică. În timp ce anumite națiuni se confruntă cu manifestări care degeneră în violență urbană, discuțiile despre capacitatea instituțiilor europene de a gestiona crizele devin tot mai frecvente, reflectând o perioadă de presiune sporită asupra stabilității sociale în întreaga regiune.

Surse

Sursa: DW Română

Actualizări conexe