Europa de Vest a traversat cea mai caldă perioadă de vară de la începutul măsurătorilor, cu temperaturi ale aerului care au depășit cu 2,5°C media ultimului deceniu. Conform datelor furnizate de serviciul european Copernicus, la nivelul întregului continent, această vară s-a clasificat ca fiind a treia cea mai caldă înregistrată vreodată. Fenomenele meteorologice extreme au avut consecințe grave, provocând moartea a zeci de mii de oameni, distrugerea unor recolte agricole și oprirea unor centrale electrice.
Căldura extremă a afectat mai mult de jumătate din continent, zona fiind supusă unui stres termic foarte puternic, cu temperaturi resimțite de peste 38°C. În Europa de Vest, temperaturile au depășit pragul de 30°C timp de 17 zile pe cel puțin 60% din suprafață. Pentru comparație, în anul 2003, acest fenomen a durat doar 11 zile, iar în 2025, a fost limitat la doar șapte zile. Această vară a înregistrat un număr record de 13 zile cu stres termic foarte puternic în regiunea de vest.
Fenomenul El Niño, care atinge o forță fără precedent, contribuie la creșterea temperaturilor globale și la amplificarea fenomenelor meteorologice violente. În Europa, efectele acestui proces se manifestă indirect, prin creșterea inflației și scumpirea alimentelor. Totuși, căldura intensă de anul acesta este rezultatul acumulării în atmosferă a gazelor cu efect de seră, generate prin arderea combustibililor fosili. Se estimează că acest fenomen natural ar putea provoca aproape un jumătate de milion de decese suplimentare asociate căldurii până în februarie.
Impactul asupra mediului a fost devastator, râurile continentului înregistrând cele mai scăzute debite de vară din ultimii peste 30 de ani. Condițiile de secetă și temperaturile ridicate au facilitat incendii de vegetație masive, afectând 680.000 de hectare până la sfârșitul lunii septembrie. Această cifră plasează anul 2026 pe locul al treilea în statistici, fiind depășită doar de anul 2025 și de anul 2022. De asemenea, fumul produs de incendii a eliberat în atmosferă cu 30% mai multe particule fine decât media ultimelor două decenii.
Samantha Burgess, climatolog la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a subliniat că consecințele au depășit recordurile de temperatură, afectând sistemele energetice, transporturile și sănătatea. Xavier Rodó, coordonatorul programului pentru climă și sănătate la ISGlobal, a indicat că intensitatea acestor fenomene dovedește schimbări fără precedent ale climei europene. Experții recomandă guvernelor să renunțe la combustibilii fosili și să investească în umbrirea clădirilor, spații verzi urbane și sisteme de aer condiționat în spitale sau școli.
Monitorizarea climatică globală indică o tendință de încălzire accelerată, în care fenomenele extreme devin tot mai frecvente. Datele furnizate de organisme precum Copernicus sau Sistemul european de informații privind incendiile forestiere arată că recordurile de temperatură și de suprafețe arse sunt depășite periodic. Această evoluție impune o adaptare urgentă a infrastructurii și a sistemelor de sănătate publică pentru a face față riscurilor climatice tot mai strâns legate între ele.
