Uniunea Europeană avansează în dezvoltarea propriei rețele de sateliți, denumită IRIS², pentru a asigura conexiuni securizate pentru guverne, companii și cetățeni. Acest proiect strategic de aproximativ șase ani are ca scop acoperirea zonelor fără semnal mobil din Europa și Africa. Sistemul va utiliza tehnologia cuantică prin infrastructura EuroQCI pentru a garanta criptarea datelor, oferind o alternativă internă la serviciile comerciale de tip Starlink.
Planul de implementare prevede o constelație formată din 348 de sateliți, dintre care 330 vor fi poziționați pe orbită joasă și 18 pe orbită medie. În plus, vor fi adăugați 66 de sateliți suplimentari dedicați exclusiv consolidării apărării, securității și serviciilor de urgență. Această expansiune ar putea crește capacitatea securizată pentru utilizatorii din sectorul public cu 60% în cadrul UE și cu 54% la nivel global.
Construcția sateliților implică un grup diversificat de companii, printre care firma belgiană Aerospacelab va produce 264 de unități pentru orbita joasă, cu o comandă de 2,4 miliarde de euro. Airbus va construi cel puțin 66 de sateliți pentru segmentul de comunicații militare, urmând să fie gata în 2029. Compania germană OHB a semnat deja un contract de aproape 1 miliard de euro pentru furnizarea celor 18 sateliți destinați orbitei medii.
Germania joacă un rol central, fiind reprezentată de OHB, însă proiectul a generat și dispute interne. Ministerul Federal al Economiei a cerut clarificări privind ponderea industriei germane în valoarea creată de acest program. În paralel, armata germană, Bundeswehr, planifică propria rețea națională, SATCOMBw 4, care ar putea costa între opt și zece miliarde de euro și ar urma să acopere flancul estic al NATO.
Lansările primilor sateliți IRIS² sunt programate pentru anul 2029, deși planurile inițiale prevedeau un termen cu doi ani mai devreme. O provocare majoră rămâne disponibilitatea rachetelor de lansare, Europa bazându-se pe sistemul Ariane 6. Experții avertizează că numărul lansărilor este limitat, iar dependența de capacitatea de transport spațial reprezintă un punct critic pentru succesul întregului program de comunicații prin satelit.
Dependența de serviciile SpaceX a devenit un subiect de discuție intensă după ce armata ucraineană a semnalat restricții ale serviciului Starlink. În octombrie, conexiunea s-a întrerupt imediat ce receptoarele se deplasarea cu peste 160 de kilometri pe oră, afectând utilizarea dronelor. Deși Elon Musk a respins acuzațiile, evenimentul a subliniat necesitatea Europei de a deține o infrastructură de comunicații independentă și controlată de autoritățile proprii.
