Statele europene se confruntă cu o serie de proteste violente care au declanșat ciocniri cu forțele de ordine, distrugeri de proprietăți și sute de persoane rănite. În ultimele două săptămâni, tensiunile au crescut în țări precum Franța, Italia, Albania, Portugalia și Spania, weekendul recent fiind marcat de manifestații de amploare. Autoritățile au reacționat prin suplimentarea numărului de forțe de ordine pentru a încerca oprirea actelor de vandalism și a distrugerilor în marile orașe.
În Italia, premierul Georgia Meloni a anunțat măsuri stricte pentru menținerea ordinii, inclusiv trimiterea a 500 de militari care vor patrula străzile din Milano până la finalul anului. Pentru cei implicați în violențe, inclusiv minori, vor fi aplicate amenzi de până la 20.000 de euro și pedepse cu închisoarea de până la 5 ani. Măsurile vizează persoanele care fac parte din grupuri de cel puțin 5 oameni și aruncă obiecte periculoase, precum pietre sau petarde, obligând totodată familiilor să plătească pentru bunurile distruse.
Analistul economic Adrian Negrescu explică faptul că aceste revolte sunt alimentate de degradarea nivelului de trai și de dificultatea accesului la locuințe. În marile orașe europene, chiriile au explodat, iar achiziționarea unei case a devenit o misiune aproape imposibilă pentru majoritatea cetățenilor, în special pentru tinerele generații. Specialistul subliniază că inflația, care revine în prim-plan după perioada pandemiei, reprezintă o lovitură dură pentru o populație deja slăbită din punct de vedere economic.
În România, situația este similară, fiind menționată o politică fiscală care afectează sectorul imobiliar, cum ar fi creșterea TVA-ului de la 9% la 21% pentru locuințele noi. Pentru un apartament de 100.000 de euro, statul colectează 21.000 de euro TVA, la care se adaugă impozitul pe tranzacție și taxele notariale. Adrian Negrescu consideră că guvernele aplică creșteri de taxe fără a anticipa consecințele sociale, ignorând nevoia unui program european de construcții sociale pentru a ajuta generațiile tinere.
Problema socială este accentuată de discrepanțele de venituri, în cadrul Uniunii Europene aproximativ 92,7 milioane de persoane trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Datele Comisiei Europene arată că primii 20% cei mai bogați cetățeni au venituri de 4,7 până la 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Protestatarii, mulți fiind tineri din suburbii sau copii ai imigranților, resimt lipsa de integrare și absența oportunităților economice într-o societate occidentală care nu le oferă perspective.
Contextul instabilității sociale din Europa este marcat de o gestionare deficitară a imigrației masive din ultimii 15 ani. Deși în mediul online există discuții privind impactul financiar al sprijinirii Ucrainei, alocările europene pentru acest conflict nu reprezintă nici măcar 1% din fondurile autorităților. Astfel, problemele economice ale cetățenilor europeni sunt cauzate de lipsa unei viziuni de durată pentru protecția socială și de costurile de viață, nu de finanțările militare.
