Europa a fost paralizată în a doua săptămână a lui octombrie 2026 de o serie de proteste violente care au afectat Franța, Italia, Belgia și Albania. Manifestațiile, marcate de jafuri, incendieri și ciocniri cu forțele de ordine, au implicat un număr semnificativ de tineri și adolescenți. Mobilizarea participanților s-a făcut în majoritatea cazurilor prin apeluri distribuite pe rețelele sociale, în special pe platforma TikTok, care a servit drept principal instrument de organizare și propagare a imaginilor cu violențe extreme.
În Franța, mișcarea a început în septembrie prin blocaje ale liceelor, elevii reclamând condițiile din educație, dar s-a extins rapid. Pe 17 octombrie, manifestațiile au degenerat în conflicte majore în orașe precum Paris, Marsilia, Toulouse, Angers și Lyon. Premierul Sébastien Lecornu a raportat că între 550.000 și 800.000 de persoane au participat la proteste, iar autoritățile au reținut cel puțin 1200 de persoane. În acest context, pe TikTok a circulat un apel de la un cont numit „V2” pentru un miting național împotriva prețului carburanților.
Belgia a cunoscut o evoluție similară, începând cu protestele elevilor din Liège împotriva reformelor educaționale. La Bruxelles și Liège, grupuri de tineri mascați au provocat violențe prin aruncarea de pietre și petarde asupra polițiștilor. Expertul Reinout Van Zandycke a avertizat asupra unei posibile interferențe străine și a descris fenomenul „aura farming”, în care tinerii provoacă poliția pentru a atrage atenția online. Ministrul belgian al Internelor, Bernard Quintin, a calificat aceste acțiuni ca fiind organizate pentru a destabiliza societatea.
În Italia, mișcarea „Italia in Piazza” a mobilizat masele în orașe precum Milano, Torino și Bologna, pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții. La Milano, confruntările au dus la reținerea a aproximativ 50 de persoane, inclusiv minori, și la rănirea a doi polițiști. Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a declarat că aceste evenimente reprezintă un „război hibrid” desfășurat prin instrumente neconvenționale precum TikTok și YouTube, susținând că Occidentul nu reacționează suficient la această formă de atac.
Albania prezintă un scenariu de intensificare a tensiunilor, de la mișcarea „Flamingo Revolution” la proteste antiguvernamentale violente. Premierul Edi Rama a acuzat direct Rusia și Iranul de intervenții menite să destabilizeze țara și să blocheze parcursul său european. Acuzațiile sale au fost susținute și de menționarea unei postări a lui Aleksandr Dughin. În Tirana, manifestațiile au inclus atacuri asupra unor clădiri guvernamentale, bănci și magazine, marcând un punct culminant al nemulțumirilor sociale din țară.
Evoluția acestor evenimente amintește de modul în care rețelele de propagande pot exploata crizele sociale reale pentru a amplifica haosul. În trecut, grupuri asociate Rusiei au utilizat tehnici similare pentru a amplifica mesaje radicale în timpul crizei de la Ceuta, Spania. Atunci, postările au prezentat evenimentele ca pe un asalt coordonat, distribuind mesaje în șapte limbi diferite și acumulând sute de mii de vizualizări într-un timp foarte scurt, demonstrând eficiența utilizării dezinformării în contextul instabilității.
