Serbia traversează momente istorice, marcate de schimbări politice și o evoluție economică accelerată sub conducerea lui Aleksandar Vucic. Președintele, care a condus țara din 2014, a prezentat un bilanț al perioadei sale de la prim-ministru până la funcția de președinte. În acest interval, Serbia a devenit cea mai mare economie din Balcanii de Vest, într-o regiune unde interesele UE se ciocnesc cu cele ale Rusiei și Chinei.
Indicatorii economici au înregistrat progrese constante, PIB per capita urmând să ajungă la 15.934 de euro anul viitor, de la nivelul de 4.870 de euro din 2012. Salariul mediu net a cunoscut o creștere de peste 180% față de perioada de început, evoluând de la 366 de euro la 1.032 euro în iulie 2026. Deși România menține un salariu mediu net de 1.063 de euro în august, diferența față de Serbia s-a redus considerabil.
Infrastructura de transport a fost extinsă masiv, cu 686 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres construiți în ultimii 13 ani. Această cantitate depășește tot ce s-a construit în 70 de ani anteriori, iar alți 400 de kilometri de drumuri majore sunt în prezent în fază de construcție. Aleksandar Vucic a subliniat că aceste proiecte, alături de dezvoltări imobiliare precum Belgrade Waterfron, au transformat radical înfățișarea țării.
Pe plan social, rata șomajului a scăzut drastic de la aproape 26% în 2012 la doar 7% în această vară. Deși țara a pierdut 500.000 de cetățeni din cauza demografiei negative, numărul persoanelor cu locuri de muncă formale este acum cu 500.000 mai mare. În ceea ce privește datoria, aceasta a scăzut de la 77% din PIB la 43% din PIB, un nivel inferior mediei de 85% din UE.
Investițiile străine directe au atins un total de 55 de miliarde de euro între 2007 și 2025, cu un vârf de 5,2 miliarde de euro în 2024. China conduce la valoarea proiectelor cu o cotă de peste 20%, urmată de Germania cu 12% și Italia cu 10%. Germania rămâne cel mai mare investitor ca număr de proiecte, deținând o pondere de peste 14%, în timp ce Rusia ocupă locul patru cu 9%.
Serbia menține un statut de candidat la aderarea la UE din 2012, însă negocierile au stagnat, ducând la o apropiere de Rusia și China. Politica externă a permis achiziționarea gazelor naturale la 318 dolari pe mia de metri cubi, comparativ cu prețul de 870 de dolari din septembrie. Parteneriatul cu China include acum și dezvoltarea inteligenței artificiale și a roboților umanoizi.
