Ungaria a înregistrat o scădere semnificativă a ratei inflației, ajungând la 1,6% în luna septembrie, după ce în perioada 2022-2023 indicatorul a atins aproape de 26%. Această evoluție reprezintă o schimbare radicală față de nivelul de 1,2% raportat în iulie sau de cifrele record de anterior. Procesul de stabilizare a fost marcat de tranziția de la guvernul condus de Viktor Orban la cel condus de Peter Magyar, care a adus stabilitate forintului.
Perioada de creștere explozivă a prețurilor a fost cauzată de criza energetică și de materii prime, evenimentele apărute după invadarea Ucrainei de către Rusia. Slăbiciunea forintului a dus la scumpirea importurilor, în special a energiei, în timp ce cheltuielile electorale mari și deficiturile au alimentat presiunea inflaționistă. Măsurile de înghețare a prețurilor la alimente și plafonarea utilităților au provocat, însă, creșteri de preț la alte produse, pe măsură ce comercianții au încercat să recupereze marjele de profit.
În prezent, retailerii din Ungaria solicită premierului Peter Magyar retragerea limitelor impuse marjelor de profit, deoarece alimentele se ieftinesc de câteva luni. Aceștia susțin că eliminarea acestor restricții nu va duce la creșteri majore de preț, ci va permite campanii promoționale și discounturi mai mari. Totuși, guvernul este prudent, având în vedere că consumatorii maghiari rămân foarte sensibili la prețuri după perioada de inflație extremă din Uniunea Europeană.
Proiecțiile economice ale FMI indică faptul că inflația din Ungaria va fi de 1,9% anul acesta, urmând să crească la 2,8% anul viitor. Această cifră depășește ținta băncii centrale de 2,5%, ceea ce a determinat instituția să coboare ținta inflaționistă. Deși unii analiști avertizează că alimentele ar putea reîncepe să se scumpescă de la luna viitoare, aceștia asigură că nu se va repeta valul de scumpiri masive din anii precedenți.
Situația economică din Ungaria contrastează puternic cu cea a României, unde inflația este estimată la 8,2% anul acesta și 4,1% anul viitor. În 2027, Ungaria va avea o inflație similară cu Polonia, în timp ce România va rămâne cu unul dintre cele mai mari niveluri de inflație din Uniunea Europeană. În acea perioadă, Bulgaria va fi singura țară care va depăși Ungaria în ceea ce privește rata inflației, fiind deja integrată în zona euro.
Contextul economic regional este influențat de volatilitatea prețurilor la energie și de riscurile geopolitice, precum noul război dintre SUA și Iran. Aceste evenimente pot provoca noi valuri de scumpiri, afectând modelele de calcul ale instituțiilor de prognoză. În acest cadru, stabilitatea monedei și controlul prețurilor rămân elemente critice pentru obiectivele de integrare economică ale Ungariei.
