Serviciile de informații germane și experții în securitate avertizează că Germania se confruntă cu o amenințare rusă constantă, sub formă de atacuri hibride. Sinan Selen, președintele Oficiului pentru Protecția Constituției, a declarat la Berlin că acțiunile de destabilizare ale Rusiei nu sunt un fenomen temporar, ci un atac conceput pe termen lung. Această strategie vizează nu doar Germania, ci și alte state europene, fiind un proces care nu va înceta nici măcar după încheierea conflictului din Ucraina.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a subliniat că, deși țara nu se află într-un război direct, aceasta este ținta zilnică a unui război hibrid. Scopul Moscovei nu este o înfrângere militară a Germaniei, ci subjugarea acesteia pe plan politic și social. Totuși, experții precum Carlo Masala și generalul Carsten Breuer sugerează că Rusia se pregătește pentru un conflict de amploare, care ar putea depăși domeniul cibernetic.
Evaluările militare indică faptul că Rusia ar putea deveni capabilă să poarte un război convențional împotriva NATO până în anul 2029. Moscova își extinde efectivele la 1,5 milioane de soldați, în timp ce industria sa de armament funcționează la capacitate maximă. Stefan Meister menționează că, în prezent, Rusia preferă să testeze și să pună în dificultate Alianța prin provocări, evitând un conflict militar direct cu NATO în acest moment.
Un exemplu concret de agresiune a fost atacul eșuat cu o dronă asupra unor aeronave pe aeroportul Leipzig-Halle în august. Guvernul german a concluzionat că Rusia a fost în spatele acestui incident, care a vizat un punct strategic prin care trece ajutorul militar pentru Ucraina. Expertul Nico Lange a observat că Germania este o țintă principală deoarece Moscova o consideră cheia deciziilor europene, având în vedere rolul său de lider în sprijinul acordat Kievului.
În interiorul Germaniei, tensiunile politice cresc, în special prin ascensiunea partidului AfD, care pledează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și oprirea ajutorului pentru Ucraina. Tino Chrupalla, liderul AfD, a criticat utilizarea banilor contribuabililor pentru escaladarea conflictului. În contrast, Roderich Kiesewetter de la CDU susține că securitatea și democrația sunt condiții esențiale pentru menținerea programelor sociale, respingând ideea că abandonarea Ucrainei ar aduce beneficii economice.
Pregătirea Germaniei pentru o eventuală confruntare rămâne critică, având în vedere deceniile de cultură pacifistă. Stefan Meister avertizează că țara nu este pregătită nici militar, nici civil, nici psihologic, existând rezistență la recrutare din partea studenților. Deși Bundeswehr trece printr-un proces de modernizare finanțat cu miliarde de euro, lipsa de reziliență socială și dificultățile de recrutare rămân obstacole majore în fața amenințărilor iminente asupra infrastructurii și personalului militar.
