O nouă formă de dezinformare, bazată pe utilizarea unor reportaje false care imită stilul mass-mediei tradiționale, a cunoscut o creștere explozivă în Europa. Organizația NewsGuard atribuie aceste operațiuni Rusiei, subliniind că tehnica de inducere în eroare vizează cititorii prin prezentarea unor conținuturi care par autentice. Fenomenul a căpătat o amploare semnificativă în perioada premergătoare alegerilor din Franța, reprezentând o provocare majoră pentru integritatea informațiilor în spațiul european.
În Franța, impactul acestor campanii este evident, cu 85 de știri false difuzate legate de alegerile prezidențiale încă de la vara trecută. Chine Labbé, redactor-șef al NewsGuard, a explicat faptul că se observă o intensificare a campaniilor rusești chiar înaintea scrutinului, în acest caz începând cu nouă luni înainte de vot. Această strategie de anticipare este considerată extrem de timpurie, dar extrem de eficientă în manipularea opiniei publice.
Analiza datelor arată o evoluție alarmantă, cu aproape de zece ori mai multe reportaje false în prima jumătate a anului 2026 față de anul precedent. Raportul indică faptul că au fost identificate 421 de astfel de materiale, comparativ cu doar 44 în perioada anterioară. De la începutul ofensivei militare ruse din Ucraina în februarie 2022, organizația a numărat aproximativ 906 reportaje care pretind că provin de la 163 de surse media din 21 de țări.
Canalul Euronews este cea mai frecvent vizat de aceste operațiuni, înregistrând 82 de reportaje false între martie 2023 și septembrie 2026. Alte instituții afectate includ Libération, cu 39 de cazuri, revista Charlie Hebdo cu 35 și agenția Agence France-Presse cu 20. Printre celelalte mijloace de informare vizate în mod repetat se numără și BBC, Deutsche Welle sau Politico, toate fiind victime ale unor strategii de uzurpare a identității vizuale.
Campaniile utilizează tactici precum deturnarea logo-urilor sau crearea de site-uri cu adrese URL similare cu cele originale pentru a păcăli publicul. Aceste operațiuni sunt asociate strategiilor pro-ruse Matriochka și Storm-1516, aceasta din urmă fiind descrisă ca fiind mai sofisticată. Progresele în domeniul inteligenței artificiale generative au facilitat acest proces, permițând crearea unor articole și videoclipuri false care par extrem de credibile pentru utilizatori.
Aceste campanii de influențare sunt direcționate în principal către mass-media europeană, probabil ca răspuns la sprijinul acordat de aceste țări Ucrainei. Scopul final al acestor narațiuni variate, care includ acuzații false sau declarații inventate, este subminarea directă a încrederii cetățenilor în instituțiile de presă. Prin utilizarea tehnologiilor avansate, actorii implicați reușesc să creeze un mediu informațional fragmentat și confuz.
