Partidul Rassemblement national (RN) a intrat marți în conducerea Senatului francez, în urma alegerilor senatoriale desfășurate la 27 septembrie. Această evoluție politică a fost ratificată prin noua alcătură a Biroului Senatului, care a fost stabilită după negocieri între președinții grupurilor politice. Partidul RN, împreună cu aliații săi din Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR), a reușit să obțină un post de vicepreședinte al Camerei superioare a Parlamentului francez.
Alianța formată din RN și UDR posedă un grup de 15 senatori, o cifră egală cu numărul de membri ai grupurilor de independenți și ecologiști. Din acest motiv, postul de vicepreședinte va fi deținut de acest grup de formație pe rând, împreună cu alte două grupuri, pe parcursul următorilor trei ani. Senatorul RN din Pas-de-Calais, Christopher Szczurek, a fost desemnat de către grupul său pentru această funcție, urmând să conducă ședințele în hemiciclu începând de la 1 octombrie 2028.
Înainte de asumarea funcției de vicepreședinte, Christopher Szczurek va ocupa, pentru o perioadă de doi ani, postul de secretar al Biroului. Această structură a fost stabilită în urma unei reuniuni de la prânz, desfășurată marți, între liderii grupurilor parlamentare. Regulamentul Senatului impune o reprezentare proporțională a diverselor grupuri în cadrul Biroului, motiv pentru care grupul de extremă dreaptă împarte acest post-cheie cu celelalte formații parlamentare.
Grupul Partidului Les Républicains (LR), care este prima forță în hemiciclu cu 124 de senatori, a obținut două posturi de vicepreședinte. Aceste funcții vor fi ocupate de senatorul din Hauts-de-Seine, Roger Karoutchi, și de senatoarea din Loire-Atlantique, Laurence Garnier. Biroul este condus de președintele Senatului, Gérard Larcher, de la LR, care a fost reelect confortabil joi. Totodată, cei trei chestori ai Senatului au fost și ei reelecti pentru conducerea administrativă și financiară.
Reacția stângii politice a fost una de opoziție fermă, președința grupului ecologist, Mélanie Vogel, cerând instaurarea unui „cordon sanitar” împotriva extremei drepte. Aceasta a solicitat celorlalți președinți de grup să nu colaboreze cu RN-UDR, să nu semneze texte sau amendamente și să nu voteze inițiativele acestora. Totodată, președintele grupului PS, Patrick Kanner, a criticat aplicarea automată a regulamentului, solicitând ridicarea unei separări etanșe față de grupul de extremă dreaptă.
Această ascensiune a extremei drepte în instituțiile parlamentare franceze se înscrie într-un context de schimbări politice la nivel european. Recent, și în Germania, extrema dreaptă a reușit să obțină președinția Parlamentului regional din Saxonia-Anhalt. Aceste evoluții reflectă o schimbare a raportului de forțe în cadrul marilor democrații europene, influențând modul în care funcționează organele legislative și procesele de guvernare la nivel național și regional.
