Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a emis un avertisment privind strategia administrației americane de a utiliza creșterea economică drept principal instrument pentru reducerea datoriei publice. În cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri, la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, șefa instituției a subliniat necesitatea unor măsuri fiscale concrete pentru diminuarea deficitului bugetar al Statelor Unite. Georgieva a explicat că, deși o economie mai puternică poate ajuta, aceasta nu poate genera ajustările necesare suficient de rapid.
Strategia propusă de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, se bazează pe menținerea unei creșteri economice solide pentru a corecta dezechilibrele bugetare actuale. Scott Bessent susține că o creștere de peste 3% ar putea reduce raportul dintre datorie și PIB, dacă aceasta este combinată cu limitarea cheltuielilor publice. Pentru a impulsiona acest ritm, oficialii administrației președintelui Donald Trump au invocat dezvoltarea inteligenței artificiale, relocalizarea producției industriale și implementarea unor reduceri de impozite.
Totuși, proiecțiile economice indică o discrepanță între planurile Washingtonului și realitatea estimată de experți. FMI estimează că economia americană va crește cu doar 2,3% atât în 2026, cât și în 2027, un ritm inferior celui de 3% invocat de Scott Bessent. Această diferență este critică, având în vedere că datoria publică a Statelor Unite a depășit deja 40 de trilioane de dolari, iar datoria federală a trecut pragul de 100% din PIB.
Situația fiscală rămâne tensionată, cu estimări privind datoria publică brută care ar putea ajunge la 142% din PIB până în anul 2031. În ceea ce privește deficitul bugetar, estimările indică un nivel de peste 6% din PIB pentru anul fiscal încheiat la 30 septembrie 2026, o creștere față de 5,8% în anul precedent. Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor de Trezorerie pe 10 ani a ajuns în jurul valorii de 5,2%, un nivel apropiat de cel mai înalt din 2002.
Benn Steil, cercetător senior la Council on Foreign Relations, a avertizat că acumularea datoriei continuă într-un ritm semnificativ și că Washingtonul nu poate considera problema rezolvată doar prin proiecții de creștere. Acesta a pledat pentru reforme structurale atât în domeniul veniturilor, cât și al cheltuielilor bugetare. În paralel, investitorii manifestă îngrijorări legate de costurile energiei, de cheltuielile masive pentru inteligența artificială și de menținerea costurilor ridicate de finanțare.
Contextul fiscal global este marcat de o creștere alarmantă a îndatorării. Conform estimărilor FMI, datoria publică mondială se îndreaptă spre un nivel echivalent cu 100% din PIB înainte de sfârșitul deceniului. Dacă acest lucru se concretizează, acesta ar reprezenta cel mai ridicat nivel de îndatorare raportat la economia globală de după al Doilea Război Mondial, impunând presiuni suplimentare asupra stabilității economice internaționale.
