Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a emis un avertisment privind viitorul financiar al Statelor Unite. Aceasta a declarat că strategia propusă de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, care pune accent pe accelerarea creșterii economice pentru a reduce povara datoriei publice, nu este suficientă. Georgieva a subliniat că este imperativ ca această abordare să fie însoțită de măsuri concrete de reducere a deficitului bugetar pentru a stabiliza situația financiară a țării.
Această intervenție a avut loc în cadrul reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok. Avertismentul vine într-un moment critic, în condițiile în care datoria publică americană a depășit pragul de 40.000 de miliarde de dolari. În același timp, costurile de împrumut ale guvernului au urcat la niveluri extrem de ridicate, comparabile cu cele din ultimele decenii, ceea ce pune presiune pe stabilitatea economică a Washingtonului.
Scott Bessent susține că o creștere economică de peste 3% ar putea depăși problema datoriei prin dezvoltare. Planul său se bazează pe investiții masive în inteligență artificială, readucerea producției industriale în Statele Unite și implementarea unor reduceri de taxe. Totuși, instituția financiară anticipează o creștere a economiei americane de doar 2,3% atât în 2026, cât și în 2027, un ritm mult mai scăzut decât cel pe care mizează administrația Trump.
Situația bugetară rămâne alarmantă, cu un deficit pentru anul fiscal 2026 estimat la peste 6% din PIB. Benn Steil, director pentru economie internațională la Council on Foreign Relations, a explicat că un astfel de deficit determină creșterea datoriei guvernamentale cu aproximativ șapte miliarde de dolari în fiecare zi. Presiunile sunt amplificate și de randamentul titlurilor de stat cu scadența la zece ani, care se situa în jurul valorii de 5,2%.
Conform estimărilor FMI din raportul privind perspectivele economiei mondiale, datoria publică brută a Statelor Unite ar putea ajunge la 142% din PIB până în anul 2031. Această creștere reflectă dezechilibrele acumulate prin cheltuieli mai mari decât veniturile fiscale, inclusiv programele de sprijin economic din perioada pandemiei. Aceste măsuri au ajutat la evitarea unei recesiuni, dar au contribuit și la alimentarea inflației care afectează gospodăriile.
Evoluția actuală a datoriei publice americane se înscrie într-un context global de creștere a îndatorării. Datoria publică mondială se îndreaptă spre pragul de 100% din PIB înainte de sfârșitul deceniului, un nivel care nu a mai fost întâlnit de după al Doilea Război Mondial. Această tendință globală subliniază dificultatea guvernelor de a gestiona deficiturile în condiții de presiune economică și costuri ridicate de finanțare.
