Prezența militară a Statelor Unite în Irak, începută odată cu invazia din 2003 care a dus la răsturnarea dictatorului Saddam Hussein, ajunge la un punct de finalizare. Toate forțele care au operat sub umbrela coaliției anti-ISIS, formată în anul 2014, trebuie retrase până miercuri. Această mișcare marchează sfârșitul unei perioade de două decenii de implicare directă a Washingtonului în securitatea regională a țării din Orientul Mijlociu.
Spre deosebire de plecarea din 2011, care a fost marcată de o ceremonie oficială, retragerea actuală va fi una discretă. Comandamentul Central a precizat că nu va exista nicio ceremonie deschisă presei, evitând fanfarele de altădată. Decizia de retragere a fost convenită în timpul președinției lui Joe Biden, însă procesul este finalizat de administrația Donald Trump, în contextul unui conflict activ cu Iranul.
Experții în securitate avertizează că acest gest ar putea oferi Teheranului și aliaților săi o manevră liberă în regiune. Jasim al-Bahadli, un analist de securitate irakian, susține că Iranul va beneficia strategic, deoarece plecarea coaliției elimină o contrapondere militară la influența Teheranului. Grupurile milițiene pro-iraniene vor încerca să transforme acest impuls într-o influență mai mare asupra procesului decizional politic și a securității naționale.
Pe partea opusă, liderii militanți salută plecarea trupelor americane. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant în cadrul Rezistenței Islamice din Irak, a descris evenimentul ca pe o victorie istorică pentru grupurile de rezistență și o înfrângere pentru proiectul american. Acesta a declarat că pe 30 septembrie se marchează deschiderea unei pagini negre din istoria țării, subliniind că suveranitatea Irakului nu poate fi asigurată de forțe străine.
Totuși, există temeri legate de stabilitatea internă și de posibilitatea apariției grupărilor teroriste. Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, a exprimat îngrijorarea că Irakul nu este pregătit să preia dosarul securității în acest moment. Deși suveranitatea este un obiectiv comun, mulți irakieni se tem că retragerea coaliției conduse de SUA va crea un vid periculos, oferind posibilitatea grupării ISIS să revină.
Prezența militară americană în Irak a fost marcată de transformări profunde de la invazia din 2003 până la lupta împotriva grupării ISIS în 2014. În acea perioadă, gruparea militantă a preluat aproximativ o treime din teritoriul irakian, moment în care diviziile armatei locale s-au prăbușit din cauza corupției și a sectarismului. Această evoluție a modelat contextul de securitate care determină retragerea actuală.
