Franța a fost martorul unui nou val de manifestări de amploare desfășurat sâmbătă, 24 octombrie 2026, care a dus la aproape 1.000 de arestări. Sute de mii de cetățeni au ocupat străzile din mai multe orașe pentru a exprima nemulțumirea față de creșterea costului vieții și de situația precară din sistemul de educație. Autoritățile au reacționat rapid prin mobilizarea masivă a forțelor de securitate pentru a gestiona agitația socială.
Conform datelor furnizate de Ministerul francez de Interne, aproximativ 410.000 de persoane au participat la protestele organizate pe întreg teritoriul țării. Totuși, cifrele oficiale au fost contestate de sindicatul CGT, care implică în mobilizarea manifestanților, estimând o participare mult mai mare, de aproape 800.000 de oameni. La Paris, autoritățile au numărat 110.000 de participanți, în timp ce organizatorii au susținut că numărul acestora a ajuns la 250.000 de persoane.
Pentru a preveni violențele, guvernul a desfășurat aproximativ 70.000 de polițiști și jandarmi, sprijiniți de echipamente speciale precum elicoptere și vehicule blindate. Această măsură de securitate a fost adoptată după incidentele din weekendul precedent, când manifestațiile au degenerat în jafuri și distrugeri. În cadrul celor 289 de manifestații înregistrate la nivel național, forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, grenade acustice și tunuri cu apă pentru a controla mulțimile.
Confruntările violente au izbucnit în diverse localități, inclusiv în Marsilia, Lyon, Bordeaux și Strasbourg. La Marsilia, grupuri de tineri au incendiat tomberoane pentru a bloca drumurile și au aruncat pietre și sticle spre polițiști, în timp ce la Nisa au avut loc ciocniri între extremiști de dreapta și manifestanți, rezultând 11 arestări. În capitală, protestatarii cu fețele acoperite au aruncat obiecte și artificii spre forțele de ordine, obligând autoritățile să limiteze traseul demonstrației pentru a proteja zonele centrale.
Cauzele principale ale acestui val de proteste au fost identificate în lipsa personalului din școli și în finanțarea insuficientă a educației, probleme care au început să genereze nemulțumiri încă din septembrie. Ulterior, mișcarea a atras profesori, studenți și sindicate, care cer investiții suplimentare în universități și măsuri împotriva costurilor ridicate ale locuințelor și energiei. Președintele Emmanuel Macron s-a întâlnit vineri cu reprezentanți ai elevilor, însă aceștia au anunțat că protestele vor continua.
Acest context de tensiuni sociale și politice persistente pune o presiune constantă asupra autorităților franceze, în condiții de instabilitate economică. Manifestațiile de sâmbătă au venit într-un moment în care societatea franceză cere soluții concrete pentru puterea de cumpărare scăzută. Organizatorii au anunțat deja noi mobilizări pentru data de 31 octombrie, menținând presiunea pe guvernul de la Paris.
