Franța a explicat oficial decizia de a permite avionului în care se afla Benjamin Netanyahu să traverseze spațiul său aerian joi. Premierul israelian se deplasa către sediul Națiunilor Unite pentru a susține un discurs în cadrul Adunării Generale. Decizia a venit în contextul existenței unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele său, pentru presupuse crime de război comise în Fâșia Gaza.
Autoritățile de la Paris au subliniat că dreptul internațional nu impunea luarea unor măsuri de reținere în acest caz specific. Deși Franța este semnatară a Statutului de la Roma, actul care fundamentează activitatea CPI, și are obligația de a coopera cu instanța, situația survolării este diferită. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Pascal Confavreux, a precizat că autorizarea zborului a fost realizată în deplină conformitate cu normele internaționale în vigoare.
Pascal Confavreux a oferit detalii suplimentare privind limitele obligațiilor de cooperare ale statului francez. Acesta a declarat că Statutul de la Roma nu impune nicio obligație specifică în ceea ce privește survolarea teritoriului de către un avion de stat. Acest lucru este valabil chiar dacă pasagerul transportat de aeronavă este vizat de un mandat de arestare emis de curtea de la Haga. Astfel, Franța a evitat orice conflict juridic prin respectarea strictă a textului actual.
Traseul zborului a fost monitorizat prin intermediul aplicației Flightradar24, care a indicat faptul că avionul a traversat spațiul aerian deasupra Greciei, Italiei și Franței. În ceea ce privește poziția Italiei, un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Italiei a menționat că nu poate oferi un răspuns imediat cu privire la solicitarea de permisiune pentru survolare. Israelul continuă să respingă jurisdicția CPI și neagă orice comitere de crime de război în cadrul campaniei militare din Gaza.
Benjamin Netanyahu a efectuat o vizită de scurtă durată în SUA, ajungând la New York în jurul orei 13:00 GMT. Această deplasare a avut loc într-un climat tensionat, în care Donald Trump a îndemnat țările membre CPI să părăsească instituția, numind-o o entitate scăpată de sub control. Franța a reacționat prin condamnarea amenințărilor la adresa curții, în timp ce Netanyahu a evitat anterior anumite rute europene pentru a evita problemele juridice.
Mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională vizează nu doar pe Benjamin Netanyahu, ci și pe fostul ministru al apărării, Yoav Gallant, precum și pe fostul comandant militar al Hamas. Aceste măsuri juridice au fost luate în cursul anului 2024, generând restricții de călătorie în numeroase țări pentru liderii israelieni vizate de instanță, afectând modul în care aceștia își desfășoară activitățile diplomatice internaționale.
