Franța traversează o perioadă de instabilitate socială profundă, pe măsură ce o mișcare de protest a tinerilor se extinde de la licee la universități. Aproximativ 5.000 de persoane, în principal adolescenți, au fost arestate în perioada dintre luni și sâmbătă, conform datelor furnizate de Reuters. Tensiunile au început în regiunea Parisului la sfârșitul lunii septembrie și au degenerat rapid în acte de vandalism și violențe urbane pe întreg teritoriul francez.
Manifestațiile au luat amplu începând cu data de 21 septembrie în liceele din zona pariziană, fiind alimentate de lipsa profesorilor și a resurselor. Elevii au criticat clasele supraaglomerate, programul școlar considerat prea solicitant și sistemul Parcoursup pentru admiterea la învățământul superior. Joi, 1 octombrie, situația a devenit critică, înregistrându-se acțiuni de protest în 1.027 de licee, dintre care 222 au fost complet blocate de manifestanți.
Autoritățile au raportat un bilanț dur în urma confruntărilor de joi, când 1.949 de persoane au fost reținute, iar 305 polițiști, jandarmi și pompieri au fost răniți. Guvernul a decis mobilizarea unor unități suplimentare de jandarmi mobili și CRS pentru a controla situația. Premierul Sébastien Lecornu a convocat o reuniune interministerială de criză, cerându-le miniștrilor să își anuleze deplasările pentru a gestiona această criză socială.
Mișcarea de protest a reușit să pătrundă și în mediul academic, afectând numeroase campusuri universitare din țară. Sindicatul studenților a raportat acțiuni de protest în 30 de universități, în timp ce organizația France Universités a indicat faptul că aproximativ 12 campusuri au fost blocate. Profesorii au început să se alăture mișcării prin apeluri la grevă, solicitând îmbunătățirea infrastructurii și reducerea presiunii exercitate asupra elevilor.
În acest context de agitație, Guvernul încearcă să implementeze măsuri de economisire pentru a reduce deficitul bugetar, estimat la 5,4% din PIB în 2026. Pentru a atinge ținta de 5% în 2027, executivul trebuie să identifice circa 43 de miliarde de euro prin reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe. Printre măsurile propuse se numără limitarea indexării pensiilor mari cu inflația și reducerea cheltuielilor din sectorul sănătății.
Situația politică este agravată de faptul că aceste proteste au loc înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, la care Emmanuel Macron nu mai poate candida. Guvernul a acuzat grupări precum La France Insoumise că încearcă să profite de această mobilare spontană. În timp ce organizațiile elevilor au anunțat o nouă mobilizare pentru marți, autoritățile subliniază că unele grupuri de persoane care nu freventază școlile sunt implicate în violențele urbane.
