Franța traversează o perioadă de instabilitate marcată de presiuni sociale și financiare intense, chiar înainte de începerea negocierilor pentru bugetul de stat programate pentru săptămâna viitoare. În timp ce protestele studențești continuă să destabilizeze ordinea publică, piețele financiare reacționează prin creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale franceze. Această situație complică misiunea guvernului de a gestiona o economie aflată sub presiune, într-un context de incertitudine politică profundă care afectează încrederea investitorilor externi.
Manifestațiile studențești, care au intrat în a treia săptămână de proteste, au fost suspendate miercuri, dar urmează să fie reluate joi. Mișcarea a început în regiunea Parisului, fiind declanșată de lipsa profesorilor, problemele legate de programele școlare și starea precară a clădirilor școlare. Această mișcare socială a dus la confruntări cu poliția, închiderea mai multor școli și mii de arestări. Premierul Sebastien Lecornu a anunțat că autoritățile vor folosi această pauză pentru a deschide un dialog cu elevii.
Pe plan politic, guvernul a acuzat partidul La France Insoumise că încearcă să exploateze aceste manifestări în scop politic, având în vedere sprijinul exprimat de parlamentarii formațiunii pentru protestatari. Tensiunile sociale se suprapun peste negocierile bugetare dificile, în care guvernul minoritar trebuie să obțină sprijinul unei Adunări Naționale puternic divizate. Guvernul are nevoie de aprobarea unor măsuri fiscale în valoare de zeci de miliarde de euro, într-un climat parlamentar care a dus deja la căderea a două guverne.
Din punct de vedere financiar, randamentul titlurilor OAT pe zece ani a crescut miercuri cu 16 puncte de bază, înregistrând o creștere de peste 100 de puncte de bază de la începutul anului. Această evoluție a ajuns la niveluri care nu au mai fost întâlnite de mai multe decenii, pe fondul vânzărilor masive de obligațiuni. Directorul general al Pimco, Emmanuel Roman, a descris situația drept „critică”, subliniind că Franța trebuie să reducă deficitul și să adopte o politică economică credibilă, similară cu reformele aplicate de Italia.
Guvernatorul Băncii Franței, Emmanuel Moulin, a respins însă posibilitatea unei intervenții a Băncii Centrale Europene în acest moment. El a subliniat că mandatul BCE este menținerea inflației în jurul țintei de 2%, nu rezolvarea problemelor fiscale ale statelor membre. Între timp, managerul de portofoliu Anthony Brinkman a avertizat că vânzările de obligațiuni s-ar putea intensifica pe fondul deteriorării perspectivelor privind datoria publică. O eventuală retrogradare a ratingului de către Moody's și S&P ar putea amplifica presiunile.
Situația fiscală a Franței este agravată de faptul că deficitul bugetar a depășit anul trecut pragul de 5,1% din PIB. Această evoluție negativă a fost înregistrată într-un context în care țara nu mai dispune de o majoritate parlamentară stabilă din anul 2024. Disputele privind bugetul și instabilitatea politică au creat un mediu de risc ridicat pentru stabilitatea economică a zonei euro, punând sub semnul întrebării capacitatea statului de a-și gestiona datoria publică.
