Serviciile de informații germane au avertizat că Germania se confruntă cu un atac hibrid orchestrat de Rusia, care nu reprezintă un fenomen temporar. Sinan Selen, președintele Oficiului pentru Protecția Constituției, a declarat la Berlin că acțiunile de destabilizare și atacurile clandestine sunt concepute pe termen lung. Această strategie vizează nu doar Germania, ci și alte state europene, precum Polonia sau statele baltice, în contextul unei redesenări complete a rolului Rusiei în politica mondială.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a precizat că, deși țara nu se află într-un război direct, aceasta este ținta zilnică a unui conflict hibrid. Scopul Moscovei nu este o înfrângere militară imediată, ci subjugarea politică și socială a Germaniei. Totuși, experții în securitate, precum politologul Carlo Masala și generalul Carsten Breuer, avertizează că Rusia se pregătește pentru un război de amploare, care ar putea include și componente militare convenționale, nu doar atacuri cibernetice.
Evaluările indică faptul că Rusia ar putea deveni capabilă să poarte un război convențional împotriva NATO cel târziu până în anul 2029. Industria de armament rusă funcționează la capacitate maximă, iar Moscova intenționează să își mărească efectivele la 1,5 milioane de soldați. Deși Mark Rutte, secretarul general al NATO, menționează că nu există o amenințare militară directă asupra Alianței în acest moment, experții precum Stefan Meister susțin că Rusia dorește să testeze și să pună în dificultate structura NATO.
Un exemplu recent al acestor provocări a fost atacul eșuat cu o dronă asupra unor aeronave ucrainene pe aeroportul Leipzig-Halle în august. Expertul Nico Lange a subliniat că Germania a avut noroc că explozibilul nu a detonat și că țara este o țintă principală deoarece este considerată cheia deciziilor europene. Deși Serghei Lavrov a respins acuzațiile, riscul ca o confruntare accidentală să escaladeze rămâne prezent, fiind posibile atacuri asupra infrastructurii sau chiar împotriva unor persoane din complexul militar-industrial.
În interiorul Germaniei, presiunea politică crește, în special prin intermediul partidului AfD, care cere oprirea sprijinului pentru Ucraina. Tino Chrupalla, liderul AfD, a criticat cheltuielile masive ale contribuabililor în acest conflict. În contrast, Roderich Kiesewetter de la CDU susține că securitatea și libertatea sunt condiții esențiale pentru menținerea programelor sociale, argumentând că abandonarea Ucrainei ar lăsa Rusia să acționeze fără restricții, punând în pericol stabilitatea întregii regiuni.
Germania traversează un proces de modernizare a armatei, Bundeswehr, însă întâmpină dificultăți majore în recrutare din cauza unei culturi pacifiste de decenii. Stefan Meister a avertizat că populația nu este pregătită psihologic pentru un conflict, existând rezistență la serviciul militar obligatoriu. Această lipsă de pregătire civilă și militară, combinată cu o reziliență socială limitată, reprezintă o vulnerabilitate în fața creșterii atacurilor rusești prevăzute pentru perioada următoare.
