Economia Germaniei, bazată pe un model orientat spre export, traversează o perioadă de dificultăți fără precedent. Această criză structurală coincide cu ascensiunea politică a partidului Alternativa pentru Germania (AfD), care înregistrează cele mai mari scoruri de susținere din istoria sa. În prezent, AfD conduce în sondajele de opinie, alimentată de problemele economice ale țării, în condițiile în care serviciul de informații interne Verfassungsschutz consideră că formația este, în ansamblu, o organizație de extremă dreapta.
Situația economică este marcată de o contracție severă, PIB-ul real al Germaniei crescând cu doar 0,2% anul trecut, conform datelor Oficiului Federal de Statistică (Destatis). Exporturile către China au scăzut cu 9,7% în 2025, iar livrările de vehicule și componente auto germane s-au prăbușit cu o treime. Companiile industriale se luptă cu concurența chineză, prețurile ridicate la energie, costurile mari ale forței de muncă și o birocrație excesivă care erodează constant cota de piață.
Pentru a contracara acest fenomen, coaliția cancelarului Friedrich Merz a prezentat o strategie axată pe șase sectoare tehnologice prioritare: inteligența artificială (AI), calculul cuantic, microelectronica, biotehnologia, energia curată și mobilitatea neutră din punct de vedere climatic. Un raport al inițiativei „Made for Germany” estimează că aceste tehnologii ar putea atrage investiții de până la 4.100 de miliarde de euro până în 2035. Succesul depinde însă de start-up-uri, nu doar de giganții consacrați precum Volkswagen, Siemens sau BASF.
Semnele unei transformări sunt deja vizibile, deoarece în prima jumătate a anului 2026 au fost fondate peste 3.000 de start-up-uri, o creștere de 88% față de perioada precedentă. Investițiile de tip venture capital au crescut cu 44%, ajungând la 5,8 miliarde de euro, cu beneficiari precum Neura Robotics sau producătorii de drone Stark și Quantum Systems. Totodată, investitorii americani continuă să cumpere firme din Mittelstand, sectorul de întreprinderi mici și mijlocii, atrăși de tehnologiile de nișă ale acestora.
O altă direcție propusă pentru accelerarea creșterii este crearea unor zone economice speciale, similare cu Silicon Valley sau Shenzhen, pentru a reduce reglementările și a atrage investiții masive. În paralel, bugetul pentru apărare ar urma să ajungă la aproximativ 120 de miliarde de euro în 2026, reprezentând circa 2,6% din PIB. Guvernul vizează creșterea acestei ponderi la 3,5% până în 2029, ceea ce va impulsiona producția de drone, senzori și sisteme de comunicații cu dublă utilizare.
Această perioadă de instabilitate economică și politică reflectă o schimbare de paradigmă în Europa, unde modelele de creștere tradiționale sunt puse la încercare. În timp ce Germania încearcă să își securizeze poziția prin tehnologie de vârf, contextul geopolitic și presiunile de la nivelul Uniunii Europene impun decizii dificile privind reglementările și autonomia industrială, într-un moment în care competiția globală devine tot mai acerbă.
