Armata Germaniei a început duminică, pe teritoriul Lituaniei, primele teste tactice cu drone kamikaze în cadrul unor exerciții militare de amploare. Aceste manevre au loc în cadrul programului Freedom Shield, care reprezintă cele mai vaste exerciții desfășurate de trupele germane în această țară până în acest moment. Testele sunt menite să valideze eficiența munițiilor de tip loitering, care pot rămâne în aer deasupra unei zone înainte de a lovi ținta cu viteză mare.
Pe poligonul de antrenament de la Rudninkai, situat în apropierea graniței cu Belarus, generalul Christian Freuding a supravegheat modul în care dronele explozive lovesc tancurile de luptă principale. Aceste muniții de tip loitering sunt produse de companiile germane Helsing și Stark și sunt echipate cu focoase inerte pentru aceste teste. Decizia Berlinului de a achiziționa acest tip de armament a fost luată abia în 2025, după o perioadă lungă de controverse legate de procurarea acestor tehnologii.
Înainte de testarea dronelor, trupele germane au evaluat sistemul Clarity, un software de identificare a țintelor dezvoltat de compania Helsing. Acest instrument utilizează inteligența artificială pentru a procesa volume uriașe de date de la sateliți, drone și alți senzori, oferind recomandări de acțiune mult mai rapid decât un operator uman. Locotenent-generalul Freuding a subliniat importanța acestor sisteme tehnologice, considerându-le indispensabile pentru contextul războiului modern.
Aceste exerciții se încadrează într-un plan mai larg de consolidare a prezenței germane în Lituania, unde urmează să fie staționată permanent Brigada 45 Blindată (Panzerbrigade 45). Această unitate va cuprinde aproximativ 5.000 de militari și 2.000 de vehicule, inclusiv zeci de tancuri, având baza la Rudninkai și Rukla. Obiectivul este ca brigada să devină deplin operațională până la sfârșitul anului 2027, având deja circa 1.800 de militari prezenți în țară.
Proiectul de staționare permanentă a unei brigade de luptă în Lituania a fost asumat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în anul 2023. Această mișcare reprezintă o premieră pentru Berlin și vine pe fondul creșterii masive a cheltuielilor pentru apărare după invazia rusă în Ucraina. Germania investește acum sute de miliarde de euro pentru modernizarea forțelor armate, după decenii de neglijare a capacităților militare naționale.
Decizia de a întări prezența militară în Lituania vine în contextul avertismentelor emise de oficialii NATO privind riscurile de securitate din regiune. Alianța a semnalat că Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare, existând posibilitatea unui atac de amploare pe teritoriul unui aliat chiar din anul 2029. În timp ce Moscova neagă orice intenții agresive, oficialii occidentali continuă să investească în apărare pentru a contracara tensiunile geopolitice.