Guvernatorul Băncii Franței, Emmanuel Moulin, a declarat că Franța poate reduce deficitul bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2029. Această estimare a fost făcută într-un interviu acordat CNBC, în contextul instabilității politice actuale și al creșterii costurilor de împrumut. Oficialul susține că restabilirea disciplinei fiscale este un obiectiv realizabil, fără a recurge la măsuri care ar putea fi caracterizate drept austeritate strictă.
În prezent, Franța se află sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, după ce deficitul bugetar a atins 5,1% din PIB anul trecut. Guvernul țării urmărește reducerea acestui indicator la 5% până în 2027, însă procesul este complicat de fragmentarea parlamentară și de protestele sociale. Moulin a subliniat că pentru a liniști piețele este esențial ca bugetul să fie votat și să respecte ținta de 5%.
Majorarea randamentelor obligațiunilor franceze reflectă incertitudinea politică și temerile investitorilor privind adoptarea bugetului sau respectarea obiectivelor fiscale. Moulin a recunoscut că reducerea deficitului este îngreunată de costurile crescute ale datoriei publice, care adaugă anual aproximativ 10 miliarde de euro la cheltuielile statului. Totuși, el a afirmat că procesul reprezintă doar o punere în ordine a finanțelor publice.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale au urcat anul acesta la niveluri de decenii, alimentând îngrijorările privind o posibilă criză a datoriei suverane. Guvernatorul a respins riscul unei contagiuni financiare, invocând soliditatea băncilor, a companiilor de asigurări și lichiditatea sistemului financiar. Deși Franța plătește dobânzi mai mari din cauza situației fiscale, Moulin susține că țara nu are dificultăți în atragerea cumpărătorilor pentru obligațiunile sale.
Proiectul bugetar pentru 2027, prezentat de guvernul premierului Sébastien Lecornu, prevede economii de aproximativ 54 de miliarde de euro. Măsurile propuse includ înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, modificarea facilităților fiscale și limitarea bugetelor administrațiilor locale. Adoptarea acestui proiect rămâne incertă din cauza disputelor privind cheltuielile publice și a protestelor elevilor apărute la sfârșitul lunii septembrie.
Situația financiară a Franței este monitorizată atent de investitori, având în vedere că aceasta este a doua economie ca mărime din zona euro. Presiunile asupra executivului sunt amplificate de apropierea alegerilor prezidențiale programate pentru primăvara anului viitor. Autoritățile trebuie să demonstreze capacitatea de a readuce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă pentru a menține încrederea piețelor financiare internaționale.
