Guvernele din Europa încep să relaxeze restricțiile impuse serviciilor de informații, oferindu-le noi competențe pentru protejarea intereselor naționale. Această schimbare de paradigmă vine pe fondul intensificării operațiunilor de sabotaj rusești asupra infrastructurii critice și a activităților de spionaj ale Chinei. Deciziile sunt luate într-un context în care încrederea în parteneriatul cu Washingtonul scade, în special în contextul unui potențial al doilea mandat al lui Donald Trump.
În Germania, guvernul condus de Friedrich Merz dorește să acorde serviciilor de informații o marjă de acțiune mai largă. Agențiile Serviciului Federal de Informații (BND) ar putea desfășura acte de sabotaj și operațiuni ofensive, trecând de la colectarea de informații la acțiuni active. Această schimbare este o reacție la restricțiile postbelice care au limitat sever atribuțiile agențiilor pentru a preveni repetarea abuzurilor istorice, însă au dus la o ineficiență digitală semnificativă.
Suedia urmează să își consolideze o nouă structură de informații externe, cu o lansare planificată pentru luna ianuarie. Stockholm a anunțat numirea lui Andreas von Beckerath ca director general și a lui Annika Brändström ca adjunctă. Această reformă, legată de procesul de aderare la NATO, vizează separarea informațiilor externe civile de cele militare pentru a îmbunătăți evaluarea amenințărilor la adresa securității naționale.
În Țările de Jos, un proiect de lege ar putea extinde atribuțiile Serviciului General de Informații și Securitate și ale Serviciului de Informații și Securitate al Apărării. Noile prevederi ar permite acestor entități să perturbe activitățile hackerilor ruși, chinezi sau iranieni fără aprobare prealabilă. Totodată, serviciile vor putea asigura un schimb mai amplu de informații cu companiile private și structurile militare.
Austria pregătește, de asemenea, modificări legislative pentru a închide breșele care permit agenților străini să opereze fără urmărire penală. În prezent, se estimează că aproximativ 7.000 de spioni operează la Viena. David Omand, fost șef al GCHQ, subliniază necesitatea ca serviciile să poată oferi guvernelor o imagine clară și să integreze informațiile tehnice, digitale și cele de la surse umane pentru a înțelege natura amenințărilor.
Schimbările din Europa reflectă o reorganizare a arhitecturii de securitate în fața amenințărilor hibride moderne. În timp ce unele state se confruntă cu dilema echilibrului între viața privată și securitate, presiunea pentru cooperare a crescut după suspendarea schimbului de informații militare cu Kievul de către administrația Trump în martie 2025. Această evoluție subliniază necesitatea unei abordări proactive în fața tacticilor de sabotaj utilizate tot mai des de actori externi.
