Guvernul Franței accelerează adoptarea unui proiect de lege prin care participanții la manifestații ar putea fi obligați să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate de acte de vandalism. Măsura, cunoscută sub numele de „legea prin care vandalii plătesc”, ar impune sancțiuni financiare de până la 10.000 de euro. Această inițiativă legislativă este dezbatută în Senat și vizează controlul violenței din cadrul protestelor stradale recente.
Conform textului propus, un manifestant ar putea fi tras la răspundere financiară chiar dacă nu a comis personal actele de distrugere. Obligația de plată ar putea fi aplicată în cazul în care persoana respectivă a continuat să protesteze în apropierea incidentelor sau a făcut parte din același grup cu autorii faptelor. Proiectul prevede, de asemenea, utilizarea mai frecventă a dronelor pentru monitorizarea manifestațiilor.
Sébastien Lecornu a declarat că acest proiect de lege a devenit „absolut esențial” după jafurile și incendiile produse în timpul recentelor demonstrații. Inițiativa a fost concepută inițial ca răspuns la confruntările violente survenite în luna mai, după victoria echipei Paris Saint-Germain în fața echipei Arsenal în Liga Campionilor. Autoritățile încearcă astfel să gestioneze o criză socială tot mai profundă.
Marine Le Pen, lidera formațiunii de extremă dreaptă „Reuniunea Națională”, a susținut că ideea proiectului de lege a fost inițial a partidului său. În cadrul unui miting de la Orléans, ea a promis că va restabili ordinea și că „vandalii vor plăti”. Le Pen, care se consolidează ca favorită în cursa pentru alegerile prezidențiale, își folosește poziția de apărătoare a ordinii publice pentru a întări imaginea partidului său.
Oponenții proiectului, inclusiv sindicatele și membrii formațiunii „La France Insoumise”, avertizează că această lege ar putea însemna sfârșitul manifestațiilor stradale. Éric Coquerel și senatorul comunist Fabien Gay au subliniat riscul ca oamenii să nu mai accepte să protesteze din cauza riscului de a plăti sume uriașe. Liga pentru Drepturile Omului din Franța a considerat, de asemenea, că actul constituie un atac asupra libertății de a manifesta.
Protestele din Franța reprezintă un mecanism fundamental prin care cetățenii își exprimă nemulțumirile față de statul centralizat. Acestea au fost utilizate istoric pentru a contesta reforme majore, precum cele din sistemul de pensii sau modificări legislative privind drepturile civile. În prezent, tensiunile sunt alimentate și de revendicările elevilor de liceu care blochează accesul în școli pentru a cere reparații la clădiri și soluții pentru absențele profesorilor.
