Autoritățile din Franța au decis impunerea unor restricții de circulație în mai multe orașe majore, ca răspuns la protestele violente care au izbucnit în weekend. În Paris, poliția a stabilit restricții între orele 23:00 și 06:00 în zonele Place de la République și Les Halles, interzicând totodată adunările neautorizate în centrul capitalei. Măsuri similare de limitare a deplasărilor tinerilor au fost anunțate și în localități precum Marsilia, Bordeaux, Nisa, Lyon sau Lille.
Situația de pe teren a fost descrisă de ministrul de Interne, Laurent Nuñez, ca fiind una în care poliția „a pierdut controlul” în anumite orașe. Guvernul francez încearcă acum să recâștige autoritatea, după ce serviciile secrete nu au reușit să prezică numărul de protestatari sau nivelul de violență. În acest context, premierul Sébastien Lecornu a anunțat că primarii vor putea impune restricții de circulație nocturnă acolo unde va fi necesar, fără a specifica locațiile exacte.
Impactul social și financiar al revoltelor este semnificativ, cu peste 2.500 de arestări raportate oficial. Premierul Lecornu a menționat că se ia în calcul instituirea stării de urgență și că va fi adoptată o lege pentru a obliga persoanele responsabile de distrugeri materiale să plătească pentru daune. De asemenea, va fi creat un fond de șomaj parțial pentru persoanele care nu au putut lucra din cauza jafurilor și a violențelor care au afectat zonele respective.
Paralel, și în Italia au avut loc confruntări violente, în special la Milano, unde grupuri de tineri cu fețele acoperite au transformat zonele urbane în câmpuri de luptă. În cartierul modei, magazinele au rămas închise pentru a evita jafurile, iar în Piața Domului au izbucnit conflicte între manifestanți. Deși 80% dintre persoanele reținute sunt minori, numărul adulților arestați a depășit 10 unități, în timp ce cel puțin 14 polițiști au fost răniți.
În Franța, procesul de identificare a instigatorilor este intens, cu 200 de anchetatori care analizează în prezent imaginile de pe camerele de supraveghere. Protestele, care au început luna trecută cu revendicări ale elevilor privind condițiile din școli, s-au extins ulterior la un spectru mai larg de nemulțumiri. Participarea sindicatelor și a altor grupuri de protest a dus la creșterea numărului de manifestanți și la intensificarea confruntărilor cu forțele de ordine.
Aceste evenimente de instabilitate socială reflectă o perioadă de tensiuni crescute în Europa, unde manifestațiile care încep sub un profil pașnic pot degenera rapid în violențe urbane. În cazul Franței, gestionarea crizei este complicată de absența președintelui Emmanuel Macron, care se află într-o vizită oficială de trei zile în țările din Golf, în timp ce guvernul încearcă să stabilizeze ordinea publică.
