Fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaçi, a fost condamnat la o pedeapsă de 25 de ani de închisoare pentru crime de război. Instanța l-a găsit vinovat pentru fapte care includ omor, tortură și detenție ilegală, în perioada în care acesta se afla la conducerea Armatei de Eliberare a Kosovo (KLA/UÇK). Deși a fost găsit vinovat, Thaçi a negat în mod constant acuzațiile formulate împotriva sa pe parcursul procesului.
Procesul a vizat nu doar pe Hashim Thaçi, ci și pe alți trei foști lideri importanți ai Armatei de Eliberare a Kosovo: Kadri Veseli, Rexhep Selimi și Jakup Krasniqi. Aceștia au fost acuzați că au avut o contribuție semnificativă la persecutarea persoanelor considerate adversari ai KLA. Printre victimele identificate se numără etnici albanezi din Kosovo, suspectați de colaborare cu autoritățile sârbe sau de trădare, precum și membri ai unor minorități etnice.
Acțiunile de represaliu au inclus omoruri, arestări și detenții arbitrare, tortură, rele tratamente, intimidare și alte forme de abuz. Instanța a stabilit că, în majoritatea cazurilor analizate, nu existau dovezi că victimele ar fi desfășurat activități infracționale sau ar fi reprezentat o amenințare legitimă la adresa securității KLA. Nu s-a putut demonstra că acestea ar fi participat activ la ostilități în timpul conflictului.
Hashim Thaçi este o figură extrem de controversată în istoria recentă a Kosovo, ocupând ulterior funcții de premier și președinte. Punerea sa sub acuzare a fost anunțată încă în anul 2020, când acesta deținea funcția de președinte. În urma acestui anunț, în luna noiembrie a aceluiași an, el a decis să demisioneze și să se predea tribunalului de la Haga pentru a răspunde acuzațiilor.
Procesul pentru crime de război și crime împotriva umanității a început oficial în aprilie 2023. Pe parcursul procedurilor juridice, au fost audiați peste 130 de martori sau persoane care au furnizat probe, iar numărul victimelor implicate a depășit 150. Cazul a generat dezbateri intense în Kosovo, unde mulți susținători îl consideră pe Thaçi un erou al luptei pentru independență.
Acest proces de justiție internațională vine într-un context în care responsabilitatea penală a liderilor de la KLA a fost analizată riguros. Instanța a urmărit modul în care acțiunile de control și represaliile au afectat civilii și adversarii politici. Această decizie de condamnare marchează un moment juridic important în evaluarea modului în care conflictul din regiune a fost gestionat de către liderii militari de la acea vreme.
