Campania electorală din Israel este marcată de o strategie neobișnuită a partidului Yashar, care pune accent pe originile marocane ale lui Eisenkot. În orașul Sderot, situat la granița cu Gaza, afișele electorale promovează sloganul „Rosh Memshala Dialna”, combinând termenul ebraic pentru prim-ministru cu o expresie marocano-arabă care înseamnă „de-al nostru”. Această abordare vizează direct comunitatea de evrei mizrahi, reprezentând o tentativă de a capta voturile în zone considerate tradițional bastioane ale dreptei israeliene.
Sderot este un simbol al culturii evreilor marocani, fiind un oraș unde partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, deține un sprijin masiv. La alegerile din 2022, Likud a obținut în această localitate peste 40% din voturi, un rezultat mult peste media națională de 23%. Această realitate politică reflectă o diviziune istorică profundă între așkenazi, evreii cu origini europene, și mizrahi, cei proveniți din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, care reprezintă circa patru milioane de persoane.
Eisenkot, principalul rival al lui Netanyahu, utilizează acest context pentru a acuza Likud că marginalizează politicienii de origine mizrahi. Partidul său, Yashar, a lansat chiar și un slogan ironic: „Netanyahu: Lăsați-i și pe mizrahi să dea interviuri”. Tensiunile au fost accentuate de declarațiile jurnalistului Yinon Magal, care l-a numit pe Eisenkot controlat de elitele așkenaze, folosind un termen pe care Benjamin Netanyahu l-a condamnat imediat.
Jurnalistul Daniel Ben-Simon susține că această strategie permite exprimarea unei noi identități israeliano-marocane, depășind tiparele impuse de societate. Istoric, evreii mizrahi s-au confruntat cu discriminare, fiind adesea trimiși în tabere de tranzit numite ma'abarot și fiind încurajați să se „europenizeze”. Această marginalizare a creat orașe de dezvoltare subfinanțate, precum Sderot, care au servit drept teren de exploatare politică pentru Likud încă de la fondarea sa în 1973.
În ultimele două decenii, Sderot a devenit și o țintă constantă a atacurilor cu rachete din cauza proximității față de Fâșia Gaza. După atacul terorist din 7 octombrie 2023, orașul a fost lovit grav, pierzându-și peste 50 de persoane. În ultimii trei ani, populația localității a crescut cu aproximativ 5.000 de locuitori, ajungând la circa 40.000 de oameni, printre care și numeroase familii tinere care se mută în regiune din motive ideologice sau financiare.
Societatea israeliană este marcată de această fractură între grupurile așkenaze și mizrahi, o tensiune care a modelat structura economică și socială a țării. De la înființarea statului, politicile de asimilare au forțat mulți imigranți din țările arabe să își renunțe la patrimoniul cultural. Astăzi, alegerea lui Eisenkot poate reprezenta un moment de redefinire a identității pentru evreii marocani, consolidând legătura dintre rădăcinile lor și viața politică din Israel.
