Ilias Kasidiaris, fost deputat al formațiunii Zori Aurii, a fost eliberat de la închisoarea de înaltă securitate din Domokos. El a anunțat imediat revenirea în arena politică, intenționând să se alăture unui nou partid național puternic. Această mișcare este descrisă de acesta ca fiind similară cu cele care domină scena europeană actuală. El a fost întâmpinat de zeci de simpatizanți care au fluturat drapele ale Greciei în fața închisorii.
Ilias Kasidiaris a fost un lider al partidului Zori Aurii între anii 2012 și 2019, ocupând și funcția de purtător de cuvânt. În anul 2020, justiția a recunoscut această formație ca fiind o organizație criminală. El a fost condamnat la 13 ani de detenție cu executare, după un proces complex, fiind găsit vinovat împreună cu alți membri ai grupării. Condamnarea sa a vizat și responsabilitatea pentru moartea rapperului antifascist Pavlos Flyssas și pentru violența exercitată asupra unor pescari egipteni.
În cadrul declarațiilor sale, Kasidiaris a declarat că scopul său este de a elibera țara de un guvern corupt. El a subliniat faptul că, într-o democrație, decizia finală aparține cetățenilor greci, nu politicanilor care îl critică. În timp ce se afla încarcerat, el a continuat să fie activ pe rețelele sociale, având un canal de YouTube cu 162.000 de abonați. În luna iulie, el a primit un comentariu de susținere din partea lui Elon Musk, care l-a numit o personalitate eminentă.
Autoritățile oficiale au reacționat ferm la această evoluție politică. Ministrul justiției, Giorgos Floridis, a menționat că Ilias Kasidiaris rămâne un criminal condamnat și închis. De asemenea, premierul Kyriakos Mitsotakis a afirmat că statul grec își îndeplinește misiunea de a proteja democrația. Înainte de încarcerarea din octombrie 2020, Kasidiaris încercase să lanseze un nou partid și să candideze la alegerile parlamentare din 2023, însă Curtea Supremă a interzis participarea acestei noi entități la scrutin.
Zori Aurii a reușit să intre în parlamentul Greciei în 2012, într-un moment marcat de o criză financiară severă și de scăderea încrederii în instituțiile statului. Această perioadă a fost caracterizată prin dificultăți sociale majore și un climat de instabilitate politică. În prezent, scena politică de extremă dreaptă din Grecia pare a fi fragmentată între diverse formații mici, unele dintre acestea ne reușind să obțină reprezentare în parlamentul național.
Contextul politicii de extremă dreaptă din Europa rămâne unul de monitorizare atentă, în contextul în care diverse mișimări politice de tipul celor susținute de figuri precum Diana Șoșoacă, care a cerut ocuparea Bucureștiului în cadrul unor proteste ale fermierilor, sunt prezente în regiune. Aceste dinamici reflectă o fragmentare a spectrului politic și o tensiune constantă între instituțiile de stat și mișcările populiste.
