Victoria studenților din Serbia la alegerile din 25 octombrie, în care o listă de participanți înființată pe 9 septembrie a câștigat în mod detașat, marchează un moment istoric. Fostul președinte Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea, deși a acuzat studenții că reprezintă o forță comandată din străinătate pentru a răpi suveranitatea țării. Acest eveniment este interpretat ca o mișcare a pendulului spre forțele liberale europene, însă vine într-un context global marcat de o schimbare de fază iminentă.
Editorialistul Thomas L. Friedman avertizează că lumea se apropie de un „al doilea Big Bang” cauzat de inteligența artificială. Tehnologia nu este doar o inovație, ci un fenomen care pătrunde peste tot, fiind comparat cu un abur. Friedman susține că pe 7 octombrie 2027 și pe 7 octombrie 2028, lucrurile vor fi complet diferite. Această schimbare separă inteligența de biologia umană, oferind o putere de nivel divin, dar fără reguli, norme sau instituții care să ghideze utilizarea ei.
Impactul tehnologiei va fi resimțit cel mai dur în țările cu nivel de trai scăzut și instituții vulnerabile, precum România. În contextul în care salariile reale au scăzut din cauza inflației, companiile vor avea nevoie de tot mai puțini oameni pentru a funcționa. Inteligența artificială va eficientiza procesele, eliminând rolurile care încetinesc fluxurile de lucru. Această evoluție poate duce la o situație în care cetățenii vor fi plătiți doar pentru a sta acasă, să consume și să picteze.
Antreprenorul online Dragoș Stanca oferă o perspectivă asupra viitorului muncii, sugerând că după o perioadă de derută, societatea ar putea ajunge la un model de pensii sociale pentru toți. El menționează că sistemele AI vor maximiza eficiența, făcând ca plata oamenilor pentru a rămâne acasă să fie o opțiune mai rentabilă. Deși venitul garantat de la stat ar putea fi temporar, există riscul unei mentalități de rentier, similară cu cea din Brunei, unde cetățenii depind de resursele statului.
Modelul economic din Brunei ilustrează riscurile unei societăți care trăiește din rente petroliere. În acest stat asiatic, cetățenii primesc finanțări directe de la stat, ceea ce a dus la o stagnare a inovației și a inițiativei. Un studiu din 2020 a arătat că 67% dintre tinerii din Brunei preferau un post guvernamental în detrimentul antreprenoriatului. Această cultură a obedienței și a acceptării unui sistem paternalist poate inhiba dezvoltarea economică pe termen lung.
Transformările tehnologice și politice actuale se încadrează într-un climat de turbulențe continue care afectează stabilitatea globală. În timp ce liderii și statele trebuie să răspundă la noile provocări ale inteligenței artificiale, societatea se pregătește pentru o perioadă de instabilitate. Schimbările nu vor veni peste un deceniu, ci sunt deja în desfășurare, testând reziliența democrațiilor și capacitatea instituțiilor de a gestiona o forță care depășește capacitatea de organizare umană actuală.
