Politicile de imigrație ale lui Donald Trump au transformat radical gestionarea frontierelor și a rezidenței străinilor în Statele Unite ale Americii. De la promisiunile campaniei electorale din 2024, președintele a aplicat o strategie agresivă bazată pe închiderea frontierelor și deportări în masă. Aceste măsuri au fost facilitate de o Curte Supremă mai conciliantă și de alocarea unor sume de miliarde de dolari de către Congres pentru aplicarea legii.
Prima schimbare majoră vizează securizarea frontierii de sud, unde fluxul de migranți a scăzut drastic comparativ cu perioada de sub Joe Biden. În loc de tabere improvizate de migranți, precum cele observate anterior în El Paso, Texas, străzi sunt acum liniștite. Administrația a aplicat o abordare dură prin înghețarea cererilor de azil, desfășurarea de trupe la graniță și exercitarea de presiuni asupra Mexicului. Secretarul Securității Interne, Markwayne Mullin, a declarat că aplicarea strictă a legii a dat roade.
Construcția zidului de frontieră a cunoscut o accelerare semnificativă în al doilea mandat, beneficiind de 46,5 miliarde de dolari din proiectul de lege privind cheltuielile. Din totalul necesar, au fost finalizate 402 km de bariere noi, incluzând structuri primare, secundare și tehnologii de detectare. În prezent, se află în lucru încă 2322 de km de bariere. Deși Trump susține că Mexicul a plătit pentru acest proiect prin tarife impuse, experții precum Aaron Reichlin-Melnick menționează că reducerea traversărilor se datorează mai degrabă politicilor de control.
Operațiunile de deportare și reținere au crescut vertiginos, atingând un record de aproape 50.000 de persoane în luna iulie a acestui an. Datele furnizate de Deportation Data Project arată că, deși multe arestări vizează persoane cu antecedente penale, o parte mare vizează persoane fără condamnări. Deportările zilui de către ICE au crescut la o medie de 1.255 de persoane, față de 770 în perioada precedentă. Totuși, tacticile agresive au stârnit nemulțumiri, inclusiv în rândul susținătorilor republicanilor, după incidente precum operațiunea „Metro Surge” la Minneapolis.
Admiterea refugiaților a fost drastic redusă, cu un plafon pentru anul fiscal 2026 stabilit inițial la 7.500 de persoane. Deși ulterior a fost majorat la 17.500, numărul total de admiși rămâne mult sub nivelurile de 60.000 sau 100.000 înregistrate anterior. În paralel, s-a desființat Statutul de Protecție Temporară (TPS), afectând aproximativ 350.000 de cetățeni din Haiti. De asemenea, noile reguli privind vizele H1-B și propunerea unei taxe de 100.000 de dolari au afectat sectorul tehnologic, în timp ce programul „Trump Gold Card” pentru investitori a avut un succes minim.
Contextul politic actual este marcat de pregătirile pentru alegerile de la jumătatea mandatului în 2026, care sunt considerate un referendum asupra președinției lui Trump. Aceste scrutinuri vor avea loc într-un climat complex, unde sondajele de opinie sunt influențate de noi provocări tehnologice. Analizele recente indică faptul că utilizarea roboților, a inteligenței artificiale și a respondenților falși reprezintă dificultăți fără precedent pentru măsurarea realului sentiment al electoratului american.
