Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a subliniat importanța strategică a Islandei pentru securitatea regiunii Atlanticului de Nord în timpul unei vizite oficiale la Reykjavik. Într-un context marcat de tensiuni crescute în zona arctică, șeful diplomației americane a evidențiat rolul crucial pe care îl joacă această țară în supravegherea activităților adversarilor și în apărarea aliaților comuni. Vizita sa a inclus întâlniri oficiale și o vizită la baza Keflavik, unde s-a întâlnit cu personalul US Navy.
În cadrul unei conferințe de presă, Marco Rubio a declarat că Islanda permite forțelor armate americane să își proiecteze puterea pe teritoriul său. El a descris insula ca fiind un avanpost esențial pentru monitorizarea activităților clandestine și pentru a descuraja adversarii să intre pe teritoriul suveran al Islandei sau al aliaților. Această poziție geografică este considerată vitală pentru menținerea stabilității în zona de proximitate cu Groenlanda.
Secretarul de Stat s-a întâlnit cu premierul islandez Kristrun Frostadottir și cu ministra de Externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdóttir pentru a discuta securitatea regională. Pe lângă aspectele militare, discuțiile au vizat și colaborarea în domenii precum energia geotermică, industria farmaceutică și centrele de date. Cele două părți au abordat și relația bilaterală, subliniind dorința de a consolida legăturile existente între Washington și Reykjavik.
Vizita a avut loc și după perioade de tensiune cauzate de declarațiile lui Donald Trump referitoare la Groenlanda și de publicarea unei hărți controversate. În septembrie, Donald Trump a prezentat o hartă în care steagul Statelor Unite acoperea Americă de Nord, Mexic, Caraibe, Groenlanda și Islanda, fapt ce a dus la convocarea ambasadorului american de către autoritățile din Reykjavik. Thorgerdur Katrin Gunnarsdóttir a precizat că această problemă a fost soluționată în mod constructiv.
Islanda nu posedă o armată proprie și se bazează pe securitatea oferită de Statele Unite prin acordul bilateral de apărare din 1951 și prin apartenența la NATO. Importanța strategică a insulei a crescut semnificativ odată cu revenirea Arcticii în centrul preocupărilor de securitate globală. Această dependență de parteneriatele militare externe rămâne un pilon central al politicii de apărare a țării nordice.
Această misiune diplomatică a Secretarului de Stat are loc într-un moment în care Islanda traversează o perioadă de schimbări politice interne. La sfârșitul lunii august, în urma unui referendum, 52,8% dintre alegători au votat împotriva reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în timp ce 47,2% au optat pentru reluarea acestora. Negocierile de aderare fuseseră deja înghețate încă din anul 2013.
