Primul proces legat de sabotajul suferit de conductele de gaz germano-ruse Nord Stream a început miercuri, la Hamburg. Evenimentul juridic are loc la patru ani de la explozia care a afectat infrastructura din Marea Baltică, în largul insulei daneze Bornholm. Pe banca acuzaților se află un fost ofițer ucrainean, identificat ca fiind Serghei Kuznetsov, care este acuzat de parchetul german de implicarea directă în această operațiune de sabotaj.
Serghei Kuznetsov, un comandant al armatei ucrainene și tată a patru copii, este acuzat oficial de crimă de război. Parchetul german susține că acesta a elaborat, împreună cu alți militari și la cererea autorităților ucrainene, un plan detaliat pentru distrugerea gazoductelor. Suspectul a fost arestat în Italia pe 21 august 2025, în timp ce petrecea vacanța cu familia, fiind ulterior extrădat în Germania în luna următoare pentru a răspunde acuzațiilor.
Anchetatorii germani susțin că Serghei Kuznetsov a condus un comando special format din scafandri profesioniști, un artificier și un căpitan de vas. Conform anchetei, acesta ar fi intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022 folosind un pașaport ucrainean fals, tranzitând Polonia. Ulterior, el s-ar fi alăturat compliciilor săi în portul Rostock, la bordul unei bărci cu pânze închiriate prin intermediari, pentru a transporta explozibil militar până la locația atacului.
Pe lângă Serghei Kuznetsov, un al doilea suspect, un ucrainean numit Vladimir Z., este deja în arest. Acesta este descris ca fiind unul dintre scafandrii care au participat la sabotaj și a fost reținut într-un hotel din Pula, Croația. Deși a fost supus unei decizii de extrădare către Germania în septembrie, avocatul său a anunțat că va face apel, amintind că un judecător polonez refuzase anterior extradarea sa, considerând actul ca fiind unul just.
Operațiunea de sabotaj a avut loc pe 26 septembrie 2022, în contextul în care livrările prin Nord Stream 1 fuseseră deja suspendate de autoritățile ruse. Atunci, Nord Stream 2 era finalizat, dar nu intrase încă în funcțiune. Deși Ucraina a negat implicarea, autoritățile germane au acuzat țara în iulie 2026 de organizarea atacului, într-o situație delicată pentru Germania, care este principalul susținător militar al Ucrainei în conflictul actual.
Acest proces reflectă tensiunile geopolitice ridicate din urma distrugerii infrastructurii energetice europene. Atacurile asupra gazoductelor au generat suspiciuni și asupra altor actori, precum Rusia sau Statele Unite, însă justiția germană a concentrat investigația pe implicarea militarilor ucraineni. Tribunalul din Hamburg a programat ședințele procesului până în luna februare, în timp ce suspectul riscă mai mulți ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.
