Procesul privind sabotajul infrastructurii energetice Nord Stream a început în Germania, în fața Tribunalului din Hamburg. Acuzațiile principale vizează utilizarea gazoductelor ca instrument de presiune politică și economică din partea Rusiei. Primul inculpat judecat în acest dosar este Serghei Kuznețov, un fost ofițer ucrainean în vârstă de 50 de ani, care este acuzat că ar fi organizat operațiunea de distrugere a conductelor la cererea autorităților ucrainene, împreună cu alți militari.
Procurorul german Stefan Schmidt a susținut în cadrul audierii că inculpatul a comis o crimă de război prin atacarea unor infrastructuri civile cu mijloace militare. Conform anchetatorilor, Serghei Kuznețov ar fi coordonat o echipă specializată, formată dintr-un specialist în explozibili, un căpitan de vas și scafandri profesioniști. Acesta ar fi intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022, folosind un pașaport ucrainean fals, după ce a tranzitat Polonia, pentru a se întâlni cu restul grupului în portul Rostock.
Avocatul apărării, Nicola Canestrini, a argumentat că obligațiile de confidențialitate legate de activitatea militară a fostului ofițer îi limitează posibilitatea de a se exprima și îi îngreunează apărarea. Canestrini a criticat totodată rolul Rusiei în conflictul din Ucraina, afirmând că Moscova comite crime de război și că grupul energetic Gazprom contribuie la aceste acțiuni. Înainte de începerea audierilor, zeci de manifestanți ostili Kremlinului s-au adunat în fața tribunalului, afișând mesaje împotriva Rusiei și drapele europene.
Reconstituirea evenimentelor indică faptul că grupul a transportat explozibili militari în apropierea insulei daneze Bornholm, unde încărcăturile au fost amplasate pe conducte. Explozia a avut loc pe 26 septembrie 2022, la șapte luni după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina. Serghei Kuznețov a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia, în timpul unei vacanțe cu familia, fiind ulterior extrădat în Germania pentru a răspunde de aceste acuzații grave.
La momentul sabotajului, gazoductele nu transportau gaze, deoarece Rusia suspendase deja livrările prin Nord Stream 1 în urma sancțiunilor occidentale. De asemenea, Nord Stream 2 fusese construit, dar nu intrase în funcțiune. Procesul de la Hamburg urmărește acum stabilirea responsabilităților juridice pentru atacul asupra acestui sistem de transport de energie, într-un context în care circumstanțele operațiunii au rămas neclare pentru o perioadă lungă de timp.
Acest dosar de sabotaj intervine într-un context de securitate regională fragil, marcat de avertismentele NATO privind atacurile hibride ale Rusiei. Liderii organizației au subliniat necesitatea consolidării sprijinului pentru Ucraina în fața acestor amenințări constante asupra infrastructurii critice, care vizează destabilizarea stabilității europene prin metode non-tradiționale.
